SUNT ALEGERILE
PREZIDENŢIALE CORECTE?
Valeriu
Mangu
Constituţia nu defineşte
sintagma „alegeri corecte“, însă există din fericire o serie de
considerente ale Curţii Constituţionale de natură să ofere elemente ale unei
astfel de definiţii, cu precizarea că aceste considerente au, potrivit celor
statuate prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1995, formă
obligatorie (v. http://www.ccr.ro/files/products/DP001_95.pdf).
Este vorba despre Decizia nr. 102/2013 – v. http://www.ccr.ro/files/products/D0102_131.pdf.
Considerentele din Decizia nr.
102/2013 a Curţii Constituţionale reproduse mai jos urmează a fi avute în
vedere pentru situaţii similare, în măsura în care ele există în cazul
alegerilor prezidenţiale curente. Iată câteva dintre acestea:
a) „În concluzie, dată fiind
calitatea de înalt funcţionar public pe care o are prefectul sau subprefectul
în cadrul statutului său de funcţionar public, acestuia îi este interzisă, de
principiu, participarea sa în orice cursă electorală, în calitate de candidat,
concomitent cu funcţia publică pe care o deţine“.
b) „Întrucât nu este permis ca cele
două calităţi, de candidat la alegeri şi de prefect/subprefect, să fie
întrunite cumulativ de aceeaşi persoană, legiuitorul a prevăzut condiţia
demisiei acesteia din funcţia publică de prefect/subprefect într-un termen de
cel puţin 50 de zile anterior alegerilor, pentru a avea, apoi, posibilitatea să
îşi depună candidatura, fără a mai deţine, aşadar, nicio funcţie publică în
momentul exprimării votului de către cetăţeni“.
c) „Aceeaşi persoană nu poate
întruni cumulativ atât calitatea de înalt funcţionar public, cât şi pe cea de
candidat sau participant implicat în campania electorală. Cele două calităţi
sunt, aşadar, incompatibile, exercitarea lor simultană născând un conflict de
interese“.
După cum se poate observa, Curtea
Constituţională ridică aceste considerente la rang de principii constituţionale
ori chiar la rang de principii legitime, de vreme ce le plasează deasupra
ordinii juridice legale. Şi, într-adevăr, în ipoteza în care un candidat la
funcţia de Preşedinte al României cumulează o înaltă funcţie publică ori, chiar
mai mult, o demnitate publică, alegerile nu sunt corecte, contrar prevederilor
art. 2 alin. (1) al Constituţiei.
Un înalt funcţionar public ori un
demnitar public este, într-un fel sau altul, implicat în organizarea respectivelor alegeri. Este cazul Preşedintelui
României, al primului-ministru, al celorlalţi membri ai Guvernului, chiar al
deputaţilor şi senatorilor, al directorilor serviciilor de informaţii, al
prefecţilor şi subprefecţilor etc. De pe oricare din aceste poziţii se poate
influenţa desfăşurarea alegerilor. În 1992, respectiv, în 2009 s-au produs
astfel de încălcări ale prevederilor Constituţiei, când Preşedintele României
în funcţie a candidat pentru un nou mandat. Pentru cazul primului-ministru,
pentru ceilalţi membri ai Guvernului, pentru prefecţi şi subprefecţi situaţia
este chiar limpede, aceştia fiind organizatori nemijlociţi efectivi ai
alegerilor.
Pe de altă parte, Preşedintele
României şi, respectiv, primul-ministru, acesta din urmă fiind, potrivit legii,
şi vice-preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, sunt beneficiarii
informaţiilor furnizate de serviciile de informaţii. Aceştia, prin forţa
lucrurilor, văzând dispoziţiile constituţionale şi, respectiv, legale, capătă
informaţii privind partidele politice şi, respectiv, ceilalţi candidaţi, pe
care cei din urmă, însă, nu le capătă. În mod neîndoielnic respectivii candidaţi
– aşadar Preşedintele României şi primul-ministru –, în ipoteza în care ar
candida, sunt avantajaţi faţă de ceilalţi candidaţi, care, în felul acesta,
sunt discriminaţi, încălcându-se, astfel, prevederile art. 16 alin. (1) al
Constituţiei.
Adaus. Mass media din ţară şi din străinătate –
presă tipărită sau on line,
televiziune, radio, agenţii de presă etc. – pot să difuzeze cu titlu gratuit
conţinutul articolului de faţă, cu indicarea sursei şi a prenumelui şi numelui
autorului.
17 septembrie 2014
