Se anulează Referendumul naţional din 29 iulie 2012?
Se ştie că, în ziua de 29
iulie 2012 s-a desfăşurat referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui
Traian Băsescu la care au participat 8.459.053 alegători din care au votat:
pentru demitere 7.403.836 alegători, adică 87,52la sută; împotriva demiterii
numai 943.375 alegători, adică 11,15la sută; voturi nule au fost 111.842, adică
1,32 la sută. Aceste rezultate au fost înregistrate şi comunicate de Biroul
Electoral Central. De asemenea, se ştie că referendumul naţional a fost
boicotat de către preşedintele suspendat Traian Băsescu, de Partidul Democrat
Liberal (P.D.L.), de premierul Ungariei, Viktor Orban şi de minoritatea ungară
din România. Pe lângă boicotarea referendumului, numeroşi primari şi alţi
mercenari politici ai P.D.L. au blocat exercitarea dreptului de vot al
cetăţenilor cărora le-au reţinut actele de identitate până după referendum sau
pe care i-au ameninţat cu pierderea locurilor de muncă şi ajutoarelor sociale.
Aceste infracţiuni au fost mediatizate şi recunoscute public, la televiziune,
în seara zilei de 27 iulie a.c. de către preşedintele suspendat Traian Băsescu,
dar Parchetul şi D.N.A. nu s-au autosesizat (cum îi obligă Legea nr. 3/2000) şi
nu au trecut la cercetări penale. Dar, nici preşedintele interimar Crin
Antonescu, nici premierul Victor Ponta, nici Biroul Electoral Central (B.E.C.),
nici Curtea Constituţională a României (C.C.R.), nici U.S.L. (P.S.D., P.N.L. şi
P.C.) nu s-au adresat Parchetului cu plângeri sau denunţuri penale! De ce?
Nimeni nu-i întreabă, dar nici ei nu spun ce i-a reţinut.
Prin referendumul naţional
din 29 iulie a.c. a fost demis de facto
preşedintele Traian Băsescu, dar acesta ignoră şi sfidează voinţa Poporului
Român! Cel demis cu 87,52 la sută, dintre cetăţenii care s-au prezentat la vot,
refuză să se supună deciziei Poporului Român şi încearcă pe toate căile,
interne şi externe, să blocheze ca să
fie demis şi de jure. El trece câteva
ore pe zi pe la sediul său de campanie de unde transmite mesaje publice pe
înţelesul Curţii Constituţionale şi a Parchetului, care a doua zi trec la
acţiune, confirmând prin fapte că sunt implicate în viaţa politică de partea
celui suspendat şi împotriva Poporului Român!
Conform Legii nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, art. 46 şi 47, Curtea
„veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea
referendumului şi confirmă rezultatele acestuia“. Pentru ducerea la îndeplinire
a acestor prevederi legale, Curtea Constituţională poate cere informaţii de la
autorităţile publice şi de la Biroul Electoral Central, dar nu le-a cerut nici
la începutul referendumului, nici în timpul lui, ci după încheierea lui.
Prevederile legale
referitoare la înscrierea cetăţenilor cu drept de vot în listele electorale
permanente pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. nu au fost respectate
de către: Guvernele Boc, Ungureanu şi Ponta; Autoritatea Electorală Permanentă
(A.E.P.); Biroul Electoral Central (B.E.C.); Curtea Constituţională a României
şi, ultimul pe listă, preşedintele Traian Băsescu. Dar, Parchetul şi D.N.A.
nu-i cercetează penal! Conform prevederilor legale din România (Legea nr. 3/2000,
Legea nr. 370/2004, Legea nr. 35/2008) şi legislaţiei europene, în listele
electorale permanente pentru referendumul naţional se înscriu numai cetăţenii
cu drept de vot domiciliaţi în ţară. Contrar legii, pe listele electorale
permanente au fost înscrise ilegal circa 3.000.000 persoane reprezentând:
cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate (din care 1-1,5
milioane sunt evrei); morţii din ultimii 22 de ani; persoane care şi-au pierdut
drepturile electorale etc. Ca urmare, s-a ajuns să se acrediteze ideea că la
referendumul din 29 iulie a.c. în listele electorale permanente sunt 18,3
milioane de alegători vii şi morţi. Această cifră falsă nu şi-o asumă nimeni,
dintre autorităţile Statului Român, şi nu este recunoscută oficial de nimeni,
dar ea stă la baza stabilirii cvormului de participare la referendumul naţional!
Existând această cifră fictivă, Curtea Constituţională nu are curajul să se pronunţe
asupra validităţii referendumului! În mod logic şi, mai ales, legal Curtea
Constituţională trebuie să ţină seama de numărul real al cetăţenilor români cu
domiciliul în România care aveau dreptul să voteze la referendum şi să ignore
listele false acceptate de BEC şi ridicate zilele trecute de Parchet pentru a
afla persoanele înscrise ilegal în listele permenente pentru referendumul
naţional. Curtea Constituţională ştie că cifra de 18,3 milioane de alegători
înscrişi în listele electorale permanente nu este cea reală! Ca urmare, C.C.R.
a adoptat Hotărârea nr. 3 din 2 august a.c. prin care a amânat luarea unei
decizii până pe 12 septembrie a.c. şi a solicitat Guvernului Ponta şi altor
instituţii să actualizeze listele electorale permanente până la 31 august a.c.
pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. Apoi, aflând din presă că în
Legea nr. 47/1992 la art. 57 se precizează că în cazul în care C.C.R. rămâne în
pronunţare, amânarea pronunţării nu poate depăşi, de regulă, 30 de zile, Curtea
a schimbat termenul pe 31 august a.c. Conform art. 60, alin. 2 din Legea nr. 47/1992,
Hotărârea nr. 3/2012 a fost certificată de preşedintele Curţii Constituţionale
şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Cu toate că a
certificat Hotărârea nr. 3/2012 a CCR, preşedintele Augustin Zegrean i-a sunat
la telefon numai pe 6 dintre cei 9 membri ai C.C.R. şi zice că a obţinut
acordul lor telefonic pentru a face o erată la Hotărârea nr. 3/2012, prin care
să o modifice radical. Conform Legii nr. 47/1992, art. 11, alin. 1 „Curtea
Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize“. Deci, legal, C.C.R.
nu pronunţă erate. Afând din presă despre erata publicată şi în Monitorul Oficial al României, cei trei
judecători necontactaţi telefonic de preşedintele C.C.R. au cerut convocarea
Curţii Constituţionale în şedinţă, aşa cum prevede Legea nr. 47/1992. Suntem în
anul Caragiale. Ca urmare, în ziua de 14 august a.c., Curtea Constituţională
s-a întrunit în şedinţă şi a hotărât, cu majoritate de voturi următoarele:
1. Erata publicată în Monitorul Oficial şi semnată de
judecătorul Ştefan Minea este legală. Erata a fost legalizată ulterior dictării
ei, la televiziune, de către preşedintele suspendat Traian Băsescu.
2. La cererea expresă a
preşedintelui suspendat Traian Băsescu, s-a stabilit un nou termen pentru
pronunţarea deciziei vizând confirmarea rezultatelor referendumului naţional
pentru ziua de 21 august a.c. în loc de 31 august a.c.
Preşedintele C.C.R., Augustin
Zegrean, nu şi-a asumat răspunderea asupra erorii şi eratei, iar din dosar
lipsesc stenogramele discuţiilor telefonice dintre preşedintele Zegrean şi
ceilalţi 5 judecători. Deocamdată, nici presa nu le-a obţinut, pe surse.
Serialul „Tele-Referendumul“
continuă şi nu se va opri nici la 21 august a.c.! Guvernul Ponta şi alte
instituţii ale Statului Român caută să se achite acum, până la 21 august a.c.,
de obligaţia stabilită de C.C.R. privind actualizarea listelor electorale permanente
şi eliminarea celor înscrişi ilegal pe aceste liste. În acelaşi timp,
preşedintele suspendat Băsescu împreună cu Parchetul şi D.N.A. caută să
dovedească într-o săptămână că la referendumul din 29 iulie a.c. s-au
înregistrat câteva voturi multiple. Ca urmare, începând din 14 august a.c.
procurorii D.N.A. şi de la Parchete s-au deplasat în multe sate, comune şi
oraşe, la casele cetăţenilor şi la Primării unde îi anchetează pe cetăţenii
care s-au prezentat la vot. Din alte oraşe şi comune, cetăţenii care au fost în
birourile secţiilor de votare sunt luaţi cu duba şi duşi în municipiile reşedinţă
de judeţ la D.N.A. pentru a da declaraţii privind corectitudinea desfăşurării
referendumului şi cu cine au votat în 29 iulie a.c. Deocamdată, nu s-au făcut
expertize grafologice. Întoarcerea la domiciliu se face pe cheltuiala
cetăţenilor care au votat.
Cetăţenii care au fost la
referendumul din 29 iulie a.c. sunt obligaţi de procurori să jure cu mâna pe Biblie şi să declare în scris dacă au
fost la vot, cum au votat şi dacă îşi recunosc semnătura de pe listele
electorale. Cetăţenii nu sunt citaţi, conform legii, şi nu au dreptul să fie
apăraţi de un avocat! O asemenea prigoană politică şi teroare nu a existat în
România nici în perioada de instaurare a comunismului, după anul 1944! Conform
Constituţiei, art. 132, alin. 1: „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit
principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub
autoritatea ministrului justiţiei“. Realitatea din aceste zile din România este
cu totul alta.
În ziua de 15 august a.c.,
la marea sărbătoare a Adormirii Maicii
Domnului, de Sfântă Maria Mare, când oficial este zi liberă, nelucrătoare,
procurorii D.N.A. şi de la Parchete au continuat cu anchetele la biserici şi la
casele cetăţenilor care au votat la referendum. Cetăţenii nu sunt citaţi, iar
procurorii nu au prezentat mandate de la judecător pentru a intra în locuinţele
alegătorilor! Fiind şocaţi de năvălirea procurorilor şi poliţiştilor în curţile
şi casele lor, cetăţenii nu au îndrăznit, până acum, să le ceară să se
legitimeze, să prezinte citaţiile şi mandatele de la judecător. În aceste zile
când sunt încălcate grav drepturile fundamentale ale omului în România, se
constată o lipsă suspectă de reacţie din partea Guvernului Ponta, a
Parlamentului, a Avocatului Poporului şi a O.N.G.-urilor, care zic şi se prefac
că apără drepturile omului! Abia în seara zilei de 15 august a.c., preşedintele
interimar Crin Antonescu a avut o reacţie fermă şi a solicitat explicaţii
publice de la Procurorul general al României, de la Consiliul Superior al
Magistraturii şi de la ministrul interimar al Justiţiei, Victor Ponta. Dar, nu
a cerut să înceteze abuzurile şi prigoana politică a procurorilor care
acţionează fără să fi emis citaţii şi fără a avea mandate de la judecători!
Revenind la cele petrecute
înainte, în timpul şi după referendumul naţional din 29 iulie a.c. şi ţinând
cont de prevederile legale, rezultă că există toate motivele şi argumentele
pentru ca să fie anulat de Parlament referendumul din 29 iulie a.c. şi să fie
organizat, în maxim două săptămâni, un alt referendum la care să fie respectate
toate prevederile legale. Argumentele pentru anularea referendumului din 29
iulie a.c. sunt următoarele:
1. Listele electorale
permanente folosite la referendum sunt falsificate. Ele nu au fost întocmite cu
respectarea prevederilor legale şi cuprind mulţi decedaţi şi milioane de cetăţeni care nu
au domiciliu în România.
2. Cifra de 18,3 milioane
alegători cu drept de vot la referendumul naţional pentru demiterea
preşedintelui Traian Băsescu este falsă! A constatat acest lucru, târziu, şi
Curtea Constituţională şi a solicitat ca până în ziua de 21 august a.c. să fie
stabilită şi comunicată de către Guvernul Ponta cifra corectă şi legală. Se
ştie că, în legătură cu cifra falsă de 18,3 milioane de votanţi înscrişi pe
listele electorale se fac cercetări penale şi a început urmărirea penală
împotriva mai multor persoane cu funcţii de mare răspundere din Ministerul
Administraţiei şi Internelor.
3. Conform Legii nr. 47/1992,
art. 11, lit. c, alin. 3: „Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt
general obligatorii şi au putere numai pentru viitor“. Ca urmare, Hotărârea nr.
3/2012 are putere numai pentru viitorul referendum, mai ales în privinţa
numărului alegătorilor de pe listele electorale permanente. Acum, după
referendum, Curtea Constituţională face ceea ce trebuia făcut înainte de şi la
începutul campaniei pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. Legea nr. 47/1992
nu prevede că, după referendum, Curtea Constituţională stabileşte la masa verde
care sunt listele electorale permanente actualizate şi care este numărul total
al alegătorilor de pe aceste liste, urmând ca această cifră să fie folosită la
stabilirea cvorumului de participare la referendum. În ziua de 21 august a.c.
este puţin probabil ca să confirme Curtea Constituţională rezultatul
referendumului din 29 iulie a.c. şi să stabilească cvorumul de participare la
vot deoarece, pe de o parte, este falsă şi ilegală cifra totală a alegătorilor
de pe listele electorale folosite atunci, iar, pe de altă parte, Parchetul şi D.N.A.
a început prigoana politică împotriva a peste 8,4 milioane de votanţi la
referendum şi nu pot fi terminate cercetările penale în următoarele patru zile
lucrătoare. Guvernul Ponta, în următoarele trei zile lucrătoare stabilite de C.C.R.,
nu poate termina operaţiunea de actualizare a listelor electorale permanente.
Ca urmare, în baza Legii nr. 47/1992, art. 58, alin. 3, în ziua de 21 august
a.c., dacă un judecător „cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună
studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii“ şi cel puţin trei
judecători „consideră că cererea este justificată, se va amâna pronunţarea
pentru o altă dată“.
4. Curtea Constituţională,
conform Legii nr. 47/1992, art. 47, alin. 2, „stabileşte dacă a fost respectată
procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă
rezultatele acestuia“ şi decide cu o majoritate de două treimi asupra
valabilităţii referendumului. Curtea Constituţională ştie şi a confirmat prin
propriile Hotărâri din luna august a.c. că: nu a fost respectată procedura
pentru organizarea referendumului; cifra de 18,3 milioane de alegători este
falsă şi nici o instituţie a Statului Român nu şi-o asumă; referendumul a fost
boicotat de preşedintele supendat Traian Băsescu, de P.D.L. şi de Guvernul
Ungariei; numeroşi alegători din foarte multe localităţi au fost împiedicaţi să
voteze fiindu-le cumpărate (până după referendum ) sau reţinute actele de
identitate; există plângeri şi denunţuri penale, iar Parchetele din toată ţara şi
D.N.A. au început cercetările penale în numeroase localităţi din mai multe
judeţe în legătură cu fraudarea referendumului. În acest context, nemaîntâlnit
şi incredibil într-o ţară membră a Uniunii Europene, s-a aflat pe surse că sunt
câţiva judecători ai Curţii Constituţionale, numiţi de preşedintele Băsescu şi de
către P.D.L., care au luat în discuţie (în ziua de 14 august a.c.) invalidarea
referendumului din 29 iulie a.c. cu votul a numai 5 judecători. În Legea Curţii
Constituţionale, Legea nr. 47/1992, la art. 46 şi 47, referitoare la referendum
şi la confirmarea rezultatelor acestuia, nu există prevederi referitoare la
invalidarea referendumului. Curtea Constituţională decide numai asupra
valabilităţii referendumului, cu votul a cel puţin 6 din cei 9 judecători.
5. Judecătorii Curţii
Constituţionale ştiu că dacă, la comandă politică, invalidează ilegal
referendumul din 29 iulie a.c. şi îşi bat joc de votul dat de 8,5 milioane de
alegători riscă, conform art. 66 din Legea nr. 47/1992, să fie arestaţi sau
trimişi în judecată penală. Ei nu-şi riscă libertatea şi nici uriaşele
privilegii. Unii dintre ei au câştiguri lunare de peste 30.000 lei, cumulând
indemnizaţia cu pensia de serviciu (care este de 80 la sută din indemnizaţia
brută), iar cele ale preşedintelui Zegrean Augustin nu se impozitează deoarece
beneficiază de un certificat nerevizuibil de persoană cu handicap accentuat, cu
recomandarea de a evita efortul ocular mare. Probabil aşa se explică şi celebra
erată adoptată telefonic de preşedintele C.C.R. Puţini contribuabili români
ştiu că îi plătesc pe cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale (pe lângă
indemnizaţie) şi pentru că intră în sala de şedinţă. Pentru că participă la
activităţile Curţii Constituţionale cei 9 judecători beneficiază şi de o indemnizaţie
de şedinţă de 2 la sută din indemnizaţia brută. Ca urmare, pentru participarea
la o şedinţă a C.C.R., fiecare judecător beneficiază de o indemnizaţie mai mare
decât salariile multor bugetari într-o lună. Pentru erata telefonică au făcut o
mică economie la Bugetul Statului. Totodată, aceiaşi judecători ai Curţii
Constituţionale ştiu că pentru încălcarea gravă a obligaţiilor prevăzute la
art. 64 din Legea nr. 47/1992 mandatul lor încetează.
Deoarece nu au fost
respectate prevederile legale la referendumul din 29 iulie a.c. pentru
demiterea preşedintelui Traian Băsescu, este normal şi legal ca, prin Hotărârea
pe care o va adopta Curtea Constituţională, să ceară Parlamentului să anuleze
referendumul respectiv şi să organizeze un alt referendum în luna septembrie
a.c. Pe cale de consecinţă, se prelungeşte suspendarea lui Traian Băsescu, care
a contribuit la această soluţie, pe care o aşteaptă la sediul său de campanie. El
ştie că urmează o nouă şi scurtă campanie pentru următorul referendum,
organizat şi desfăşurat în deplină legalitate. Supendatul preşedinte Traian
Băsescu este conştient că a fost demis din funcţie prin votul dat de peste 7,4
milioane de cetăţeni români şi de aceea se pregăteşte să plece ca raportor al N.A.T.O.,
cu scopul de a-şi păstra imunitatea de care are mare nevoie, dar şi pentru a
câştiga enorm la indemnizaţia lunară.
La această soluţie de
anulare a referendumului din 29 iulie a.c. obligă realitatea faptică,
încălcarea prevederilor legale, precum şi jurământul depus de judecătorii
Curţii Constituţionale: „Jur să respect şi să apăr Constituţia, îndeplinindu-mi
cu bună credinţă şi fără părtinire obligaţiile de judecător al Curţii
Constituţionale. Aşa să-mi ajute Dumnezeu“.
În mod fals se acreditează
ideea că Curtea Constituţională decide asupra rezultatului referendumului din
29 iulie a.c. Hotărârea C.C.R. va fi înaintată Parlamentului şi acesta decide! Demiterea
preşedintelui Traian Băsescu au decis-o prin vot peste 7,4 milioane de
alegători participanţi la referendum, iar obligaţia Curţii Constituţionale este
de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea
referendumului. Această obligaţie legală nu a fost îndeplinită şi respectată de
către C.C.R. Dacă Curtea Constituţională îşi îndeplinea această obligaţie din
Legea nr.47/1992, nu s-ar fi ajuns la balamucul de acum şi C.C.R. ar fi
constatat, imediat după referendum, la 1 august a.c., că Poporul Român l-a
demis din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu.
„Dă-i Doamne românului
mintea de pe urmă!“ zice un proverb românesc.
Traian Băsescu, fiind
alogen, gândeşte altfel şi îi este frică de al doilea referendum şi ultimul,
după cel din 29 iulie a.c.
Cluj-Napoca,
16 august 2012
Dr. Gheorghe Funar