Holocaustul împotriva
poporului român continuă!
Ziua de 27 august 2012 va fi înscrisă în
Istoria Poporului Român ca zi de doliu pentru democraţia din România. După
Hotărârea nr. 6 din 21 august 2012 a Curţii Constituţionale a României (C.C.R.)
a venit rândul Parlamentului ca să îi sfideze pe cei 8.459.053 alegători care
s-au prezentat la urne la referendumul naţional din 29 iulie a.c. pentru
demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dintre cei 8,5 milioane de votanţi,
peste 7,4 milioane, adică aproape 88 la sută au votat DA pentru demiterea
preşedintelui Traian Băsescu şi numai 943.375 alegători au votat NU, adică 11
la sută, împotriva demiterii. După bâlbâielile regizate pentru Curtea
Constituţională în zilele de 1, 2 şi 6 august a.c., având drept scop
invalidarea referendumului naţional din 29 iulie a.c. sub pretextul lipsei
cvorumului rezultată prin raportarea numărului votanţilor la cifra falsă de
18,3 milioane de alegători, din totalul de 19 milioane de cetăţeni ai României
(cifră comunicată de Institutul Naţional de Statistică, după recensământul
populaţiei din anul 2011), liderii U.S.L. i-au asigurat pe toţi alegătorii care
au fost la urne că vor lupta ca voinţa exprimată prin votul lor să fie
finalizată prin demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Co-preşedinţii U.S.L.,
Crin Antonescu şi Victor Ponta, le-au promis celor care au votat că vor apăra
fiecare vot, că îi vor proteja împotriva cercetărilor abuzive ale Parchetului
şi vor face ca democraţia să triumfe.
Între vorbele lor şi fapte a existat o
diferenţă uriaşă. De ce? Pentru că, popândăii politici de la Bucureşti au
primit ordine de la urmaşii lui Benjamin Peixotto, Adolphe Crémieux, Karl Marx,
F. Engels, I. V. Lenin, I. V. Stalin, A. Hitler şi alţii, aflaţi acum în
conducerea unor organisme ale Uniunii Europene, a unor guverne din ţări
europene şi din Uniunea Statelor Americane (U.S.A.). Stăpânii străini ai
României şi cei care au pus la cale, după 22 decembrie 1989, cel mai mare
Holocaust din Istoria Omenirii, cel împotriva Poporului Român, urmaş al
Poporului Primordial în Dacia Edenică, au intuit pericolul pentru zădărnicirea
planurilor lor diabolice şi criminale în cazul validării referendumului
naţional din 29 iulie a.c. pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Asasinii politici şi asasinii economici din străinătate, în complicitate cu alogenii
pe care i-au adus şi menţinut la Putere
în România, în ultimii aproape 23 de ani, au acţionat pe toate planurile atât
înaintea referendumului, cât şi în timpul campaniei electorale şi, apoi, încă
aproape o lună după referendumul naţional din 29 iulie a.c., cu scopul ca
etapele şi termenele stabilite în Holocaustul împotriva românilor să fie
respectate. Cu toate că referendumul naţional din 29 iulie a.c. a fost o
problemă internă a României, mai mulţi indivizi din acelaşi neam cu Traian
Băsescu, care au ajuns, deloc întâmplător, să deţină funcţii importante în
Uniunea Europeană şi în Uniunea Statelor Americane, s-au amestecat în viaţa
politică din ţara noastră şi au diktat rezultatul referendumului, respectiv întoarcerea
preşedintelui demis Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, sfidând votul dat de
peste 7,4 milioane de alegători români. Nici unul dintre liderii partidelor
politice parlamentare, nici preşedintele interimar Crin Antonescu şi nici
premierul Victor Ponta nu a luat atitudine publică şi nu a protestat împotriva amestecului
străinilor în treburile interne ale României. Mai mult, liderii U.S.L. au
ascuns Poporului Român şi, în special, celor peste 8,4 milioane de alegători
care s-au prezentat la vot, care au fost poruncile primite de la asasinii
politici străini. S-a ajuns ca, în urma presiunilor „Europei“ şi Americii să
fie schimbată voinţa Poporului Român exprimată prin vot la referendumul
naţional din 29 iulie a.c.! Democraţia a fost înlocuită cu diktatura reprezentanţilor
unor ţări şi organisme internaţionale considerate ca fiind exemple demne de
urmat în lume. După Diktatul de la Viena din 30 august 1940, când România a
pierdut o mare parte din teritoriul Ardealului, acum prin Diktatul din luna
august 2012 de la Washington, Berlin şi Bruxelles, România a pierdut o parte
din suveranitatea naţională! Câţiva dintre alogenii formatori de opinie au
încercat să-i convingă pe cetăţenii români că, după Diktatul din august 2012,
nu mai contează cele peste 7,4 milioane de voturi pentru demiterea
preşedintelui Traian Băsescu, ci eventualele consecinţe economice şi izolarea
externă a României. Aşa-zişii formatori
de opinie şi purtători de pamperşi în plină vară le-au dovedit românilor că ei sunt
alogeni şi acţionează în slujba celor care sunt duşmani ai Poporului Român şi
ai României.
Tot mai mulţi români din Ţara-mamă şi
din străinătate au conştientizat faptul că în România se desfăşoară, în timp de
pace, un Holocaust care are trei mari obiective: exterminarea Poporului Român;
România să nu mai existe ca stat pe harta Europei; înfăptuirea proiectului
„Israel în România“, prin „mutarea“ acestui stat pe teritoriul românesc. Cei
care au falsificat Istoria şi Religia Poporului Român au ascuns românilor multe
ADEVĂRURI ISTORICE, inclusiv prima tentativă de formare a unui Israel european
pe teritoriul românesc, între anii 1860-1890.
În timpul Socialismului, în Învăţământul
românesc, elevii şi studenţii au fost obligaţi să citească anumite fragmente
din operele clasicilor marxism-leninismului, majoritatea fiind evrei. Atunci,
au uitat dascălii să le recomande tinerilor români să citească ceea ce au scris
„părinţii comunismului“, evreii Karl Marx (Kissel Mordechai) şi Friedrich
Engels în „Opere complete“, vol. VIII, Editura Politică, Bucureşti, 1963, pag. 259:
„Românii sunt un popor fără istorie, destinaţi să piară în furtuna revoluţiei
mondiale. Ei sunt suporteri fanatici ai contrarevoluţiei şi vor rămâne astfel
până la extirparea sau pierderea caracterului lor naţional, la fel cum propria
lor existenţă de gunoaie etnice iremediabile, în general, reprezintă prin ea
însăşi un protest contra unei măreţe revoluţii istorice. Dispariţia lor de pe
faţa pământului va fi un pas înainte“. Democraţii din România ultimilor 23 de
ani le păstrează scrierile lui Marx şi Engels în biblioteci şi nu urmează
exemplul duşmanilor Poporului Român, al comuniştilor evrei şi unguri care în
numai câţiva ani, după 1944, au pus pe foc 5-8 miliarde de cărţi din
bibliotecile publice şi din casele românilor. În anul 1945, comuniştii evrei au
interzis cântecul „Deşteaptă-te române!“ Multe detalii, dar mai ales ADEVĂRURI
ISTORICE, au fost prezentate de genialul Mihai Eminescu în cele aproape 100 de
articole publicate în ziarele Curierul de
Iaşi (1876-1877) şi Timpul
(1877-1883), consacrate chestiunii evreieşti. Cele mai multe dintre articolele
respective au fost grupate de D. Vatamaniuc în cartea Mihai Eminescu. Chestiunea evreiască, apărută la Editura Vestala,
Bucureşti, 2010. Marele Român, genialul Mihai Eminescu a scris în articolul
„Cestiunea vieţii noastre publice...“ următoarele: „De la mişcarea din ’48 şi
până astăzi naţiunea românească, pe tărâmul politic, n-a făcut alta decât a se
lepăda sistematic de orice tradiţie, a răsturna orice autoritate, a arunca
departe orice s-ar fi putut numi original în viaţa ei naţională, şi-n acelaşi
timp a adopta, cu mai multă ardoare decât cuartalurile de coloni din America de
miazănoapte şi pe o scară tot atât de înaltă, toate reformele, toate teoriile
cosmopolite, toate calapoadele internaţionale, în viaţa politică şi intelectuală,
în limbă, în moravuri, în tot. Libertatea fără margini pentru orice individ,
pentru toate necurăţeniile ce s-ar scurge din cele patru colţuri ale lumii, în
România ca şi-n America; fraternitate şi egalitate între om şi om; republici
mari şi mici şi prezidenţi de republică pe toate uliţele şi-n toate cafenelele,
în România ca şi-n America; şiretenia, vicleşugul şi cinismul – virtuţi
cetăţeneşti; gheşeftul – scopul; şi politica umanitară – mijlocul. Acestea pe
tărâmul politic; pe cel economic, nimic, curat, nimic; din nenorocire, întru
aceasta ne deosebim cu totul de americani. Rezultatul îl vedem şi poate că aşa
de târziu încât îl vedem în zadar“. În articolul „Chestiunea evreiască şi
recunoaşterea independenţei“, genialul Eminescu scria următoarele: „...niciodată
naţia n-a avut mai multă dreptate şi radicalii mai puţină, niciodată pericolul
unei dominaţiuni străine sub forma ei cea mai scârboasă n-a fost mai mare decât
tocmai astăzi“.
Revenind la referendumul naţional pentru
demiterea preşedintelui Traian Băsescu şi fiind în „Anul Caragiale“, cetăţenii
români au constatat că 8,5 milioane de votanţi de bună-credinţă au susţinut
acţiunea pusă la cale de 256 senatori şi deputaţi, iar în ziua de 27 august
a.c. au văzut că Parlamentul nu a ţinut seama de voinţa lor. Ca într-un teatru
absurd, marea majoritate a parlamentarilor care au votat pentru suspendarea
preşedintelui Traian Băsescu şi organizarea referendumului naţional pentru
demiterea sa în 29 iulie a.c. nu au participat la şedinţa extraordinară a
Parlamentului din 27 august a.c. şi au contribuit, astfel, decisiv la ignorarea
votului dat de 8,5 milioane de cetăţeni.
Analizând desfăşurarea cronologică a
evenimentelor legate de referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui
Traian Băsescu rezultă următoarele:
1) a existat o susţinere reciprocă între
asasinii politici străini şi cei din România cu scopul evident de a bloca chipurile
legal demiterea preşedintelui Traian Băsescu;
2) U.S.L. a pus la cale suspendarea
preşedintelui Băsescu şi referendumul naţional din 29 iulie a.c., dar, în fapt,
nu a acţionat pentru finalizarea demersurilor sale prin demiterea preşedintelui
Traian Băsescu. Astfel:
- Guvernul Ponta nu a stabilit şi nu a
comunicat către Biroul Electoral Central (B.E.C.) şi Curtea Constituţională
cifra reală a alegătorilor din listele electorale permanente actualizate.
- Acelaşi Guvern nu a solicitat, la
începutul campaniei pentru referendum, nici la B.E.C. şi nici la C.C.R. să
precizeze care este cifra alegătorilor în funcţie de care se stabileşte
cvorumul de participare la referendum.
- U.S.L. nu a organizat, în timpul
campaniei electorale, întâlniri ale parlamentarilor săi şi ale liderilor locali
cu alegătorii din colegiile electorale.
- În ziua de 21 august a.c., liderii
U.S.L. nu s-au dus la şedinţa Curţii Constituţionale pentru a pleda şi a susţine
voinţa exprimată prin vot de peste 7,4 milioane de cetăţeni.
- În şedinţa Parlamentului din 27 august
a.c. senatorii şi deputaţii U.S.L. au părăsit sala, după ce au asigurat
cvorumul de şedinţă, sfidându-i pe alegătorii din colegiile electorale care
s-au prezentat la vot pentru demiterea preşedintelui Băsescu.
- Liderii U.S.L. au primit ordine din
străinătate, s-au supus Diktatului din luna august a.c. şi nu au informat
populaţia României în legătură cu conţinutul acestora.
-U.S.L. nu a depus denunţuri penale
împotriva unora dintre judecătorii Curţii Constituţionale care au săvârşit
infracţiunile de neglijenţă în serviciu, abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor, uzurparea suveranităţii Poporului Român şi uzurparea dreptului de
judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
- U.S.L. nu a susţinut în Plenul
Parlamnentului, în ziua de 27 august a.c., cele două proiecte de Hotărâri ale
Parlamentului iniţiate de senatorul liberal Ioan Ghişe, menite să
consfiinţească voinţa liber exprimată de Poporul Român prin vot la referendum.
- La ordinul telefonic, transmis din
Africa de Sud de către premierul Victor Ponta, parlamentarii U.S.L. au intrat
în sala Parlamentului, în ziua de 27 august a.c., pentru a asigura cvorumul
necesar şi pentru a grăbi întoarcerea preşedintelui demis Traian Băsescu la
Palatul Cotroceni, împotriva voinţei exprimate de peste 7,4 milioane de
alegători.
- Senatorii şi deputaţii U.S.L. nu
organizează şi nu participă la „plimbări” de seară prin faţa Palatului
Cotroceni şi a sediilor P.D.L. din toată ţara pentru a exprima voinţa celor
peste 7,4 milioane de alegători care au votat pentru demiterea preşedintelui
Traian Băsescu.
- U.S.L. nu organizează în străinătate,
în faţa ambasadelor României şi în faţa Parlamentului European, manifestări ale
românilor alungaţi din Ţara-mamă de Regimul Băsescu.
- U.S.L., prin europarlamentarii săi, nu
a informat conducătorii Parlamentului European despre gravele încălcări ale
dreptului la demnitate şi a dreptului la vot în România.
- În ziua când în Parlamentul României
urma să se adopte o Hotărâre privind rezultatul referendumului pentru demiterea
preşedintelui Traian Băsescu, preşedintele P.S.D. şi premierul României, Victor
Ponta, a acordat prioritate unei deplasări în Africa de Sud, la Cape Town,
pentru a participa la lucrările celui de-al XXIV-lea Congres al Internaţionalei
Socialiste, unde ai lui l-au ales vicepreşedinte.
3) Ştiind ce Hotărâre va adopta Curtea
Constituţională în privinţa referendumului din 29 iulie a.c., liderii U.S.L.
puteau pregăti şi hotărâ în Parlament a treia şi ultima suspendare a
preşedintelui Traian Băsescu în ziua de 27 august a.c.
4) După ce au fost furate voturile a
peste 7,4 milioane de români, U.S.L. nu
acţionează şi nu pregăteşte ultimul referendum naţional pentru demiterea
preşedintelui Traian Băsescu care să se desfăşoare în aceiaşi zi de 2 sau 9
decembrie a.c. odată cu alegerile parlamentare.
În paralel cu „Tele-Referendumul“,
asasinii politici şi asasinii economici străini şi cei din România au permis
continuarea acţiunilor programate în Holocaustul împotriva Poporului Român,
dintre care amintim: otrăvirea cetăţenilor români cu aditivi alimentari
cancerigeni; importarea unor cantităţi uriaşe de sare iodată, „îmbunătăţită“
corespunzător pentru a produce noi forme de cancer; pregătirea Legii
genocidului, botezată noua Lege a Sănătăţii; deromânizarea României;
răstignirea satului românesc.
Poporul Român l-a demis, prin vot, pe
preşedintele Traian Băsescu. Sfidând voinţa Poporului Român, chiriaşul s-a
întors la Palatul Cotroceni şi tace. S-ar putea să încerce să vorbească la
Ţebea, în ziua de 9 septembrie a.c., când se împlinesc 140 de ani de la moartea
Eroului Naţional Avram Iancu. Se ştie că, unicul dor al vieţii lui Avram Iancu
a fost să vadă Naţiunea Română fericită. Alogenul preşedinte demis Traian
Băsescu acceptă ca Poporul Român să fie
lovit în demnitatea sa şi să fie umilit după referendumul din 29 iulie a.c., de
către cei şase membri ai Curţii Constituţionale şi de către stăpânii străini ai
României.
Cluj-Napoca,
31
august 2012
Dr. Gheorghe
Funar
