DIKTATUL DE LA BRUXELLES VA FI ÎN ANUL 2014?!
Gheorghe Funar
În anul 2013, românii se pregătesc să sărbătorească 95 de
ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, de la înfăptuirea României Mari.
Ungaria
şi ungurii de pretutindeni, mai ales cei care sunt cetăţeni ai Statului Român, acţionează
uniţi pentru ca aceasta să fie ultima mare sărbătoare românească în Ardeal şi
pentru pregătirea argumentelor credibile care să stea la baza Diktatului de la
Bruxelles, pe care speră să-l obţină în anul 2014.
Marea
majoritate a ungurilor din Ungaria şi de pretutindeni au primit gratuit cartea Ardealul-trecut şi viitor, scrisă de
către Endre Bajksy-Zsilinszky (deputat în Parlamentul Ungariei, în timpul
regenţei lui Horthy), publicată în anul 1944 în Elveţia, în limba engleză, carte
care a fost tradusă de preşedintele Republicii Ungaria, Arpad Göncz, în anul
1991, fiind tipărită la Budapesta, cu sprijinul Ministerului Culturii.
Preşedintele Ungariei a recomandat astfel cartea: „Destinată să ajungă în
mâinile tuturor ungurilor cu simţul răspunderii, volumul este, în zilele
noastre, o lectură recomandată întregului popor“. Cartea este scrisă împotriva
Poporului Român şi Statului Naţional Unitar Român. Ea reflectă ambiţiile
imperialiste ale Ungariei şi năzuinţele hungarismului, precum şi sentimentele
de ură şi dispreţ faţă de români. În „Introducerea“ la cartea Ardealul – trecut şi viitor, preşedintele
Ungariei a scris următoarele:
- „Pretenţia
românilor asupra Ardealului poate fi susţinută doar de un singur argument:
numărul mai mare al populaţiei, mai exact de majoritatea etniei române“.
- „Problema
ardeleană o putem rezolva odată pentru totdeauna în mod corespunzător“, adică
prin creşterea artificială a numărului ungurilor din Ardeal, ca urmare a
acordării cetăţeniei ungare la românii get-beget, de pe tot cuprinsul României.
Cartea
tălmăcită de Arpad Göncz cuprinde programul agresiv, revizionist şi războinic
al Ungariei. Preşedintele Arpad Göncz prezintă proiectele Ungariei cu privire
la destinul Ardealului, proiecte de o importanţă primordială pentru unguri. Din
cartea Ardealul – trecut şi viitor prezentăm
câteva fragmente edificatoare:
- „Crearea
României Mari s-a făcut sub conducerea lui Ion Brătianu, un escroc
internaţional de mare talent“... prin „acceptarea principiului etnic“ (pag. 82).
- „În
ceea ce priveşte Ardealul, există o singură alternativă: naţiunea
ungară-înainte şi după Tratatul de la Trianon ţine în modul cel mai ferm la
dreptul ei de proprietate asupra întregului Ardeal. Nu va exista niciodată o
generaţie de unguri dispusă să renunţe la acest sfânt drept istoric. Naţiunea
ungară este gata ca în orice clipă să ia arma în mână pentru a-şi exercita
acest drept, sacrificându-şi chiar viaţa în
luptă, fiindcă fără Ardeal nu poate să existe un stat ungar, nici o misiune
ungară şi nici viaţă ungurească“ (pag. 86).
- „Dacă majoritatea românească din
Ardeal şi-ar impune cu forţa voinţa în cadrul autonomiei ardelene, va trebui să
se recurgă la mijloace artificiale pentru a zădărnici
dominaţia majorităţii româneşti“ (pag.101-102).
- „Într-o singură problemă nu putem face concesii:
Ardealul în întregimea lui – ca o unitate intangibilă – trebuie repus sub
stăpânirea Sfintei Coroane Ungare“ (pag. 110).
Părintele
Arsenie Boca spunea: „Ungurii vor mai mult decât Ardealul“. Se ştie că Ungaria
acţionează pentru răpirea unor teritorii din Slovacia, Serbia şi Ucraina. Aceste
trei ţări au răspuns cu fermitate la pretenţiile şi programele revizioniste ale
Ungariei. Singura ţară unde iredentismul unguresc zburdă în voie este România.
Mulţi
dintre conducătorii partidelor politice româneşti şi dintre manipulatorii de
opinie se fac că nu înţeleg de ce, în luna februarie a.c., a început aşa-zisul „război
al steagurilor“ între Ungaria şi România. Este vorba despre aşa-zisul steag
secuiesc, „fabricat“ de unguri şi amplasat ilegal, tot de către maghiari, pe
instituţiile Statului Român, din
judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi pe o primărie a unui district
din Budapesta.
Conform
Legii nr. 282 din 24 octombrie 2007 pentru ratificarea Cartei Europene a
limbilor regionale sau minoritare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 752 din 6 noiembrie 2007, la art.
2 sunt înscrise următoarele 20 de limbi minoritare folosite pe teritoriul
României: limba albaneză; limba armeană; limba bulgară; limba cehă; limba
croată; limba germană; limba greacă; limba italiană; limba idiş; limba
macedoneană; limba maghiară; limba poloneză; limba romani; limba rusă; limba
ruteană; limba sârbă; limba slovacă; limba tătară; limba turcă; limba
ucrainiană“. La art. 3 din Legea nr. 282/2007 se precizează că: „În înţelesul
prezentei legi, limbile minoritare sau regionale sunt limbile minorităţile
naţionale“. Este evident că, legal şi faptic, nu există limbă secuiască şi nici
minoritate secuiască în România! La dezbaterea proiectului acestei legi în
Senatul României, în luna octombrie 2007, din partea Partidului România Mare am
depus şi susţinut un amendament prin care am propus să fie înscrisă şi limba
secuiască şi minoritatea secuilor în textul final al legii. Atunci, liderii U.D.M.R. au declarat în Senat că în
România nu există secui şi nici minoritate secuiască! După colonizarea
secuilor în Ardeal, în secolul XII în părţile Bihorului şi Târnavelor, iar în
secolul XIII în interiorul curburii Carpaţilor, ei au adoptat pe steagul lor
trei simboluri heraldice preluate de la geto-daci, respectiv: soarele, semiluna
şi lupul dacic. Ungurii, fără să aibă nici un mandat din partea secuilor, au „fabricat“
în numele lor un aşa-zis steag secuiesc, de pe care au eliminat lupul dacic, semn
al continuităţii geto-dacilor şi românilor în Grădina Maicii Domnului. Această
cârpă ungurească au amplasat-o ilegal pe unele instituţii publice din judeţele
Covasna, Harghita şi Mureş. Nimeni nu-i întreabă pe unguri de ce nu au făcut
tentative şi pentru alte aşa-zise ţinuturi secuieşti în Bihor şi pe Târnave.
La
recensămintele populaţiei din anul 2002 şi 2011 s-au declarat secui sub 500 de
persoane, respectiv sub 300. Numai nişte nebuni cu acte în regulă ar putea să creadă că 300 de secui, de toate
vârstele, ar fi în stare să înfiinţeze un aşa-zis ţinut secuiesc, cu parlament
şi guvern propriu, cu armată, poliţie şi jandarmerie, cu justiţie proprie, cu
administraţii locale proprii în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cu
ambasade proprii.
Pentru a
fi înţelese mai uşor obiectivele şi acţiunile Ungariei şi iredentismului
maghiar din anul 2013 şi 2014 trebuie reamintite, cel puţin, următoarele
evenimente istorice:
1. În
timpul Revoluţiei de la 1848–1849, revoluţionarii unguri şi Ungaria au avut ca obiectiv
prioritar anexarea Ardealului. Atunci, criminalii şi teroriştii unguri au ucis
peste 40.000 de români şi au incendiat 300 de sate româneşti, cu tot cu
biserici şi mănăstiri. [Exponenţii
acestor crime abominabile au fost maghiarizaţii din aşa-numita Divizie Secuiască! – n. red.].
2. Marea
Unire de la Alba-Iulia, de la 1 Decembrie 1918, nu a fost recunoscută niciodată
de către Ungaria şi organizaţiile etnicilor unguri din România. Ungaria şi
ungurii de pretutindeni nu recunosc Unirea şi nici documentele adoptate la Alba
Iulia. Insultând inteligenţa românilor, ungurii şi cozile de topor româneşti se
agaţă de unele texte din Declaraţia de la Alba Iulia, care s-a aplicat
minorităţilor etnice din România, celor
care au recunoscut România Mare.
3. În
anul 1919, Ungaria cu sprijinul Uniunii Sovietice a început un război împotriva
României pentru a ocupa Ardealul. Atunci, Armata Română a câştigat războiul şi
a ocupat Budapesta, în 4 august 1919. [Şi atunci, luptele cele mai înverşunate şi crimele cele mai oribile contra
românilor le-a comis Divizia Secuiască
– n. red.].
4. La 30
august 1940, cu sprijinul Germaniei şi Italiei fasciste, prin Diktatul
de la Viena, Ungaria a obţinut o parte din Nord-Vestul Ardealului. În intervalul
septembrie 1940-octombrie 1944, armata amiralului fără flotă Miklos Horthy,
sprijinită de localnicii unguri, a săvârşit numeroase atrocităţi împotriva
românilor şi evreilor (în zeci de localităţi) şi a trimis în lagărele de
exterminare din Germania peste 157.000
de evrei. [Şi în timpul ocupaţiei vremelnice a zonei Ardealului prin Diktatul
de la Viena, în comiterea atrocităţilor
s-a evidenţia tot Divizia Secuiască
– n. red.]. Până acum, Ungaria a cerut scuze publice Israelului şi Slovaciei
pentru crimele săvârşite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, împotriva
evreilor şi slovacilor, angajându-se să plătească despăgubiri. Niciodată,
Ungaria nu a recunoscut atrocităţile săvârşite împotriva românilor şi nu a
cerut scuze publice României şi Poporului Român!
5. După
21 decembrie 1989 au început atrocităţile săvârşite de unguri împotriva
românilor în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. În paralel, a continuat
separatismul pe criterii etnice (mai ales în şcoli) şi alungarea a zeci de mii
de români din cele trei judeţe. Adevărul istoric se regăseşte în Raportul
HAR-COV al Parlamentului României, din anul 1991, pentru care s-a primit
interdicţie de a fi dezbătut şi aprobat la Bucureşti.
6. În
martie 1990, la Târgu Mureş, Ungaria împreună cu numeroasele organizaţii ale
etnicilor unguri din România au încercat, în forţă, să rupă Ardealul din Vatra
Strămoşească multimilenară. Este meritul Uniunii Vatra Românească şi al românilor
din judeţul Mureş că au reuşit să zădărnicească această nouă acţiune
revizionistă a Ungariei. Atunci, bestiile ungureşti au folosit împotriva
românilor un arsenal bogat şi diversificat format din: lanţuri, răngi de fier,
bâte, sule, cuţite şi pungi cu sare pe care au aruncat-o în ochii românilor.
Din rândurile românilor au fost mai mulţi morţi şi numeroşi răniţi. Este
celebru cazul Eroului Mihăilă Cofariu, mutilat pe viaţă de bestiile ungureşti.
Statul Român a uitat de urmaşii celor omorâţi de unguri la Târgu Mureş şi de
cei răniţi de criminalii unguri, care nu zac în puşcărie. Mai mulţi dintre
criminalii de la Târgu Mureş, din acel martie negru, au fugit în Ungaria.
7. Între
anii 1992-2012, în Camera Deputaţilor, conform art. 62, alin. 2 din Constituţia
României, nu a existat nici un deputat din partea minorităţii secuieşti,
deoarece aceasta nu există legal în ţara noastră.
8. Aşa-zisul
steag secuiesc este de fapt o cârpă ungurească, de pe care a fost înlăturat
lupul dacic care confirmă continuitatea geto-dacică şi românească în Ardeal, în
vatra vechii Europe. Ministrul de Interne, domnul Radu Stroe şi ministrul
Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa, au declarat public la televiziune, în
ziua de 10 februarie a.c., că pretinsul steag secuiesc este ilegal, iar
amplasarea lui pe instituţiile publice din România încalcă dispoziţiile legale
cuprinse în Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelelor pe teritoriul
României. În realitate, adevăratul steag secuiesc a rămas un obiect de muzeu. Secuii
au avut o origine turco-avară şi au fost deznaţionalizaţi de către unguri.
Aşa-zisul steag secuiesc, inventat şi finanţat de la Budapesta, este un simbol
al statalităţii Ungariei. El semnifică, acolo unde este arborat sau purtat la
manifestări publice, apartenenţa acelui teritoriu la Ungaria.
Poporul
Român, creştin ortodox, iartă dar nu uită atrocităţile săvârşite de unguri!
Sunt
cunoscute, românilor, mai ales locuitorilor din Ardeal, megalomania ungurească,
sentimentele ungurilor de dominaţie, duşmănie
şi dispreţ faţă de români. Aroganţa şi obrăznicia ungurilor a dat, din nou, în
clocot, în februarie a.c. De ce? Unii neajutoraţi mintal care apar la emisiuni
televizate, în loc să stea la balamuc, susţin că declaraţiile antiromâneşti ale
oficialităţilor de la Budapesta, ale ambasadorului Ungariei la Bucureşti şi ale
liderilor ungurilor din România au legătură cu viitoarele alegeri din ţara
vecină şi neprietenă care vor avea loc în anul 2014 sau 2050. Cu toţii mint de
îngheaţă apele, dar sunt bine plătiţi ca avocaţi ai ungurilor. Din păcate, Iuda
are mulţi urmaşi în România.
Care este adevărul? Conducătorii Ungariei şi ai etnicilor
unguri din România sunt convinşi că au ajuns foarte aproape de momentul
dezmembrării teritoriale a României şi al anexării Ardealului, în mod paşnic,
printr-un nou Diktat, de data aceasta de la Bruxelles. Cum? Prin obţinerea,
prin mijloace artificiale (cum i-a învăţat fostul preşedinte Arpad Göncz, al
Ungariei) a unei majorităţi ungureşti în Ardeal şi prin dobândirea a peste 50
la sută din proprietăţile imobiliare aflate în Grădina sau Cetatea Domnului (Ardeal)
pe calea retrocedărilor în natură (foarte multe bazate pe acte false) şi a
cumpărărilor de terenuri agricole şi păduri. La toate acestea se adaugă
apropiata votare în Camera Deputaţilor a modificărilor şi completărilor la
Legea minelor, Legea nr. 85/2003 (votată în unanimitate în Senat, la 27
octombrie 2009), în baza căreia titularii licenţelor de exploatare a bogăţiilor
naturale (din care, în Ardeal peste 80 la sută au fost date ungurilor) îi vor
expropria pe români printr-o procedură diabolică şi extrem de rapidă, inclusiv
prin intermediul instanţelor judecătoreşti. Încrederea ungurilor în obţinerea
autonomiei teritoriale a Ardealului a fost sporită prin includerea de către
Guvernul Ponta II, printre priorităţile legislative, a proiectului de lege
privind statutul minorităţilor naţionale. Acest statut, susţin liderii
U.D.M.R., va facilita autonomia teritorială a Ardealului.
Se ştie că Ungaria are un interes major
pentru ca România să nu intre nici în anul 2013 în spaţiul Schengen şi
acţionează în această direcţie, cu sprijinul Olandei, Finlandei şi Germaniei.
Ca urmare, românii get-beget acceptă acordarea, cu multă generozitate şi în mod
gratuit, a cetăţeniei şi paşaportului din partea Ungariei, fără să cunoască
limba ungară, Constituţia şi imnul, istoria şi geografia acestei ţări. Pe cale
de consecinţă, românii care obţin şi
cetăţenia Ungariei se pot angaja uşor în toate ţările Uniunii Europene, fără
niciun fel de restricţii. Mai nou, pensionarii români get-beget care cer şi obţin cetăţenia
ungară beneficiază de pensie din partea Ungariei, pensie care este de două,
trei ori mai mare decât pensia din România, la care sunt obligaţi să renunţe. Pe
surse, s-a aflat că sunt peste 2,5 milioane de cetăţeni români care au obţinut
dubla cetăţenie în Ungaria. Zilnic se duc în Ungaria mii de români,
în cele 920 de localităţi, pentru a dobândi cetăţenia acestei ţări şi
paşaportul unguresc. Acţiunea diabolică de acordare a cetăţeniei ungare pentru
românii get-beget constituie un precedent foarte periculos pentru Uniunea
Europeană, dar pentru Guvernul Ungariei este prioritatea numărul unu. Până în toamna anului 2014 se acţionează
pentru acordarea cetăţeniei ungare pentru cel puţin încă două milioane de
români. Apoi, Ungaria va solicita organismelor europene de la Bruxelles să
constate, pe bază de acte de identitate şi paşapoarte, că în Ardeal sunt 4-5
milioane de cetăţeni unguri. Apoi cer autonomia teritorială a acestei provincii
istorice româneşti, prin aplicarea principiului autodeterminării popoarelor.
Aşa-zisul
război al steagurilor, din luna februarie a.c., declanşat de Guvernul de la
Budapesta face parte din programul Ungariei de internaţionalizare a problemei
Ardealului, cu scop final anexarea la
Ungaria a acestui Sfânt Pământ Românesc. Orice român, cu mintea limpede,
realizează că există o legătură artificială între Ungaria şi aşa-zisul steag
secuiesc, „fabricat“ şi purtat de unguri.
În acest
context, nu trebuie uitat faptul că în majoritatea localităţilor din Covasna,
Harghita şi Mureş au fost organizate ilegal referendumuri locale vizând
obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Toate documentele referitoare
la aceste referendumuri locale au fost depuse la organismele europene de la
Bruxelles.
Preşedintele României Traian Băsescu,
primii-miniştrii (Boc, Ungureanu şi Ponta), preşedinţii Senatului (Geoană,
Filip şi Antonescu) şi Camerei Deputaţilor (Anastase şi Zgonea) au fost
informaţi, de nenumărate ori, de către Serviciul Român de Informaţii (S.R.I.)
şi Serviciul de Informaţii Externe (S.I.E.) despre toate acţiunile Ungariei
vizând pregătirea Diktatului de la
Bruxelles. De ce nu au acţionat pentru dezbaterea lor în Parlament, pentru
mediatizarea şi contracararea lor? Nimeni nu-i întreabă şi nici ei nu abordează
această temă!
Având în
vedere pericolul iminent al Diktatului de la Bruxelles, pregătit diabolic de
Ungaria, iredentismul maghiar şi organizaţiile ungurilor din România, este
necesar ca Parlamentul, Preşedintele şi Guvernul ţării noastre să hotărască, de
urgenţă, următoarele:
1. Până
la intrarea României în spaţiul Schengen, se suspendă aplicarea legii din
Ungaria privind acordarea dublei cetăţenii pentru cetăţenii români.
2. Suspendarea,
pentru doi ani, a aplicării legislaţiei referitoare la restituirile în natură
şi verificarea legalităţii tuturor restituirilor făcute în perioada post-decembristă
pentru unguri, atât pentru persoanele fizice cât şi persoanele
juridice, mai ales bisericile ungureşti şi Statusul romano-catolic.
3. Respingerea
în Camera Deputaţilor a modificărilor şi completărilor la Legea minelor, Legea
nr. 85/2003, pentru a stopa exproprierea românilor de către titularii unguri ai
licenţelor de exploatare a bogăţiilor naturale ale Poporului Român.
4. Convocarea
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (C.S.A.T.) pentru a decide modalităţile
de stopare a acţiunilor Ungariei vizând pregătirea argumentelor pentru Diktatul
de la Bruxelles, din anul 2014.
5. Adresarea
unui mesaj Parlamentului României de către Preşedintele ţării pe tema situaţiei
din Ardeal şi a acţiunilor extrem de periculoase ale Ungariei. Până acum,
Preşedintele Băsescu i-a sugerat premierului Ungariei, Viktor Orban să fie mai
atent şi să acţioneze mai uşor cu pianul pe trepte.
6. Se
amână cu doi ani discutarea şi adoptarea legilor privind regionalizarea
României şi revizuirea Constituţiei. În faţa pericolului unguresc, românii au
nevoie de unire şi nu de dezbinare.
7. Interzicerea
vânzării pământului românesc la străini.
În faţa
uriaşului pericol unguresc, pe lângă unirea românilor, indiferent de opţiunile
politice şi judeţele în care locuiesc sau ţările în care muncesc, se impune
extinderea poruncii marelui patriot Radu Gyr: Ridică-te Gheorghe! Ridică-te
Ioane! Ridică-te Vasile! Ridică-te Mihai! Scoală-te Traian!
Scoală-te Victor!
13
februarie 2013
