Ungaria naţionalizează clădirile istorice,
pădurile şi terenurile agricole din Ardeal!
Aceasta
este realitatea incredibilă, dar adevărată, care se desfăşoară cu concursul
autorităţilor Statului Român şi împotriva Poporului Român, cu consecinţe foarte
apropiate vizînd integritatea teritorială a României! Este necesar ca tot
românul să se întrebe şi să afle: de ce s-a ajuns la actuala situaţie şi ce se
urmăreşte? Se ştie că, de aproape 95 de ani, după Marea Unire de la Alba Iulia,
de la 1 Decembrie 1918, niciodată Ungaria şi organizaţiile etnicilor unguri din
ţara noastră nu au recunoscut România Mare şi au acţionat împreună împotriva
Statului Naţional Unitar Român şi a Poporului Român. Ungaria şi ungurii
revendică sfîntul pămînt românesc al Ardealului, moştenit de Poporul Român de la
geto-daci. După ce a falsificat Istoria Poporului Român, a Daciei şi a
României, Ungaria pretinde şi acţionează pentru anexarea Ardealului, Cetatea
sau Grădina Domnului, la geto-daci, sub pretextul că l-a stăpînit timp de un
mileniu… de 51 de ani (?!), între anii 1867-1918, în vremea Imperiului
habsburgic.
Ungaria a
încercat să ocupe Ardealul în anul 1919, cu sprijinul Rusiei sovietice, dar
Armata Română a cîştigat războiul, a ocupat inclusiv Budapesta şi, la 4 august
1919, a fost pusă opinca românească pe Parlamentul ungar. După Tratatul de la
Trianon, din 4 iunie 1920, Ungaria a reuşit în urma „Procesului optanţilor“ să
obţină uriaşe despăgubiri din partea României pentru imobilele din Ardeal care
au intrat în proprietatea Statului Român. Mai tîrziu, cu sprijinul Germaniei
hitleriste şi al Italiei fasciste, în urma Diktatului
de la Viena, din 30 august 1940, Ungaria a dobîndit o mare parte din
Ardeal, pînă la 25 octombrie 1944, cînd Armata Română, împreună cu trupele
sovietice, a eliberat sfîntul pămînt românesc de sub teroarea ungară. După
lovitura de stat din decembrie 1989, la care autorităţile de la Budapesta au
avut o contribuţie însemnată în declanşarea ei şi la numărul morţilor, Ungaria
şi bisericile maghiare şi organizaţiile etnicilor unguri din România au pus în
aplicare un plan diabolic vizînd anexarea Ardealului printr-un nou Diktat
pregătit pentru anul 2014, la Bruxelles. Argumentele principale ale Ungariei
pentru obţinerea acestui Diktat sînt următoarele:
1)
Numărul cetăţenilor români, majoritatea din Ardeal, care au solicitat şi
obţinut cetăţenia Ungariei să fie de cel puţin 4,5-5 milioane. Pînă în prezent,
Ungaria a acordat dubla cetăţenie la peste 3 milioane de cetăţeni români.
Zilnic, în 920 de localităţi din Ungaria se acordă gratuit cetăţenia ungară la
mii de români get-beget, care astfel intră în Spaţiul Schengen, iar Comisia
Europeană se face că nu vede, nici nu aude. Peste puţină vreme, Comisia
Europeană şi Parlamentul European vor afla şi constata că românii au intrat în
Spaţiul Schengen fără ca România să beneficieze de acelaşi statut ca şi
celelalte ţări membre ale Uniunii Europene.
2)
Obţinerea pe toate căile, ilegale şi legale, a peste 50 la sută din
proprietăţile imobiliare din Ardeal de către Ungaria. Pînă în prezent, Ungaria,
prin numeroase persoane juridice şi persoane fizice ungare, a reuşit să obţină
30 la sută-40 la sută din proprietăţile imobiliare din Ardeal, iar prin
aplicarea ultimei Legi de retrocedare a Guvernului Ponta II se va ajunge în
anul 2014 ca peste 50 la sută din aceste proprietăţi să nu mai aparţină
Statului Român, urmînd să fie naţionalizate de către Ungaria, sau dobîndite
ilegal, inclusiv prin furtul pios.
După
îndeplinirea acestor două mari obiective, Ungaria va cere Comisiei Europene şi
Parlamentului European aplicarea principiului autodeterminării popoarelor.
Autorităţile de la Budapesta speră ca prin Diktatul
de la Bruxelles, din anul 2014, Ardealul să devină autonom şi apoi să fie
anexat la Ungaria. Principala cale folosită pentru dobîndirea ilegală de
imobile din Ardeal o constituie aşa-zisele retrocedări în natură, de fapt
naţionalizarea mascată, de către Ungaria, a mii de clădiri şi a milioane de
hectare de păduri şi terenuri agricole din proprietatea Poporului Român şi a
Statului Român. ADEVĂRUL ISTORIC cunoscut foarte bine de Ungaria şi de unguri,
dar trecut sub o condamnabilă tăcere de autorităţile de la Bucureşti şi
partidele politice parlamentare, este următorul:
1) După
Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, Ungaria a acţionat şi a reuşit să
obţină despăgubiri din partea Statului Român pentru toate imobilele pe care
le-a avut în proprietate Statul ungar în Ardeal, pînă la 1 Decembrie 1918,
precum şi pentru optanţii
unguri. Sub această denumire de optanţi sînt cunoscuţi acei cetăţeni români
de etnie ungară care, după Tratatul de la Trianon, au optat pentru cetăţenia
Ungariei şi au părăsit România. În total au fost 367 optanţi. Optanţii unguri,
împreună cu Ungaria, au depus numeroase reclamaţii la Societatea Naţiunilor şi
au deschis foarte multe procese, cerînd despăgubiri pentru imobilele lor, care
au intrat în proprietatea Statului Român. La propunerea Consiliului Societăţii
Naţiunilor s-a format Tribunalul Arbitral româno-ungar de la Paris, unde a avut
loc procesul
optanţilor unguri, în perioada 1923-1930. Diferendul dintre Ungaria şi
România a fost bine analizat şi prezentat de către Nicolae
Titulescu, ministrul de Externe al României, în expunerea ţinută în
Consiliul Societăţii Naţiunilor, în ziua de 5 iulie 1923. Acum 90 de ani,
Nicolae Titulescu a subliniat că Ungaria pretinde „plata în aur a
despăgubirilor”, iar optanţii unguri puteau să-şi păstreze bunurile imobile în
cadrul legilor româneşti, dar nu au făcut-o, acceptînd să fie despăgubiţi. În
urma negocierilor purtate între delegaţia României, condusă de ministrul de
Externe, Nicolae Titulescu, şi delegaţia Ungariei, condusă de contele Albert
Appony şi a Convenţiilor de la Haga (din 20 ianuarie 1930) şi Paris (21 aprilie
1930) s-a decis că plata despăgubirilor stabilite de Tribunalul Arbitral de la
Paris se face din Fondul Agrar deschis în Elveţia, la o bancă din Basel, de
către Statul Român. Din acest fond au fost plătite despăgubiri uriaşe către
Ungaria şi optanţii unguri. Începînd cu anul 1931, sumele destinate
despăgubirilor către Ungaria şi optanţii unguri au fost evidenţiate în Bugetul
de venituri şi cheltuieli al României. După unele surse, suma despăgubirilor
s-a ridicat la echivalentul a peste 100 tone aur pur (de 24 carate), iar după
alţi cercetători la circa 600 tone aur pur. După mai bine de 80 de ani de la
plata despăgubirilor către Ungaria şi optanţii unguri, precum şi după
deschiderea arhivelor pe această temă, guvernatorul Băncii Naţionale a
României, preşedinţii şi premierii României, miniştrii de Finanţe şi directorii
S.R.I. şi S.I.E., precum şi mulţi academicieni şi istorici cunosc suma totală a
plăţilor făcute de Poporul Român şi Statul Român pentru imobilele care au
aparţinut Ungariei şi ungurilor pînă în anul 1918 în Ardeal. În mod
inexplicabil, cu toţii o păstrează la secret! De ce? Pentru ca Poporul Român şi
Parchetul să nu afle că retrocedările post-decembriste către bisericile
maghiare şi numeroase alte persoane juridice şi fizice ungare sînt ilegale şi
în fapt reprezintă naţionalizarea de către Ungaria a mii de clădiri istorice şi
a milioane de hectare de pădure şi terenuri agricole din România, mai ales din
Ardeal. Este cert că exproprierea imobilelor din Ardeal, care au aparţinut
Ungariei, optanţilor unguri şi bisericilor maghiare s-a făcut prin acordarea de
despăgubiri din partea Statului Român. Există documente oficiale referitoare la
clădirile, terenurile agricole şi pădurile expropriate.
2) În intervalul
1940-1944, după Diktatul de la Viena, autorităţile Statului ungar au falsificat
toate cărţile funciare din Ardealul ocupat şi au înscris, din nou, în
proprietatea celor care au fost despăgubiţi din Fondul Agrar toate imobilele pe
care le-au avut în perioada Imperiului habsburgic.
3) După 6
martie 1945, comuniştii evrei şi unguri din România nu au confiscat sau
naţionalizat bunurile imobile şi mobile ale bisericilor maghiare, nici ale
evreilor şi ungurilor, ci pe cele ale românilor şi Bisericilor Ortodoxă şi
Greco-Catolică.
4) Atît
în perioada interbelică, dar mai ales în timpul socialismului nu s-au
actualizat cele mai multe cărţi funciare din Ardeal, nefiind înscrise
modificările intervenite în privinţa proprietarilor.
5) Prin
Legea nr. 260 din 4 aprilie 1945, toate înscrisurile în cărţile funciare
efectuate în perioada 1940-1944 au fost declarate nule de drept! În foarte
multe cărţi funciare nu au fost operate radierile corespunzătoare.
6) În
vara şi toamna anului 1944, o mare parte din arhivele localităţilor din Ardeal
au fost duse în Ungaria, iar cele rămase în România se încearcă de către
U.D.M.R. să fie luate de la Arhivele Statului Român şi trecute la bisericile
maghiare, pentru a nu se descoperi lanţul de infracţiuni prin care Ungaria şi
alte persoane juridice şi fizice maghiare au naţionalizat sau au fost
împroprietărite cu peste 30 la sută din clădirile, terenurile agricole şi
pădurile din Ardeal. Un exemplu edificator, aflat în atenţia opiniei publice
din România, este cel al retrocedării, de fapt al împroprietăririi Bisericii
Reformate din Sfîntu Gheorghe cu clădirea Colegiului „Szekely Miko“. În
decembrie 2010, D.N.A. Braşov i-a trimis în judecată pe Attila Gabor Marko (se pare,
fratele lui Marko Bela, fost preşedinte al U.D.M.R. şi fost vicepremier al
României), fost subsecretar de stat la Oficiul Regional pentru Relaţii
Interetnice din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice, Tamas Marosan,
reprezentantul Eparhiei Reformate din Ardeal, şi Silviu Clim, fost consilier
juridic în cadrul Ministerului Justiţiei. Ei au fost acuzaţi de abuz în
serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. Acuzaţii
au întocmit, în 14 mai 2002, documente false din care rezultă că imobilul a
fost în proprietatea Bisericii Reformate din Sfîntu Gheorghe şi au acţionat
pentru ca el să fie restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. În aprilie 2002,
Ministerul Administraţiei Publice a precizat că imobilul respectiv nu poate fi
retrocedat în baza O.U.G. nr.83/1999. Retrocedarea s-a făcut în baza unui
extras fals de carte funciară. Procurorii au stabilit că inculpaţii au
prejudiciat Statul Român cu 1.300.000 euro. Judecătoria Buzău i-a condamnat, în
iulie 2012, pe inculpaţi la 3 ani de închisoare, din care pe Attila Gabor Marko
şi Tamas Marosan cu executare, iar Silviu Clim cu suspendarea executării
pedepsei. După ce Attila Gabor Marko a fost ales deputat din partea U.D.M.R.,
dosarul a fost trimis spre judecată la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie. La dosarul respectiv este depusă o adresă a Ministerului Justiţiei,
care solicită Instanţei Supreme să constate că sentinţa de condamnare
pronunţată de Judectoria Buzău este nelegală şi că în acest caz nu există
prejudiciu adus Statului Român! Incredibil! De asemenea, Ministerul Justiţiei a
subliniat că Primăria Municipiului Sfîntu Gheorghe nu s-a constituit parte
civilă, fiind condusă de reprezentanţii U.D.M.R. La termenul din 27 iunie a.c.,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărît să amîne procesul pentru data de
10 octombrie a.c.
7) După
23 august 1944 şi în baza art. 8 din Convenţia de armistiţiu semnată la
Moscova, în 12 septembrie 1944, bunurile reprezentînd proprietatea Ungariei şi
Germaniei de pe teritoriul României au fost sechestrate şi, în baza Legii nr. 91
din 9 februarie 1945, au fost puse sub supravegherea Casei de Administrare şi
Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.B.I.). Aceste bunuri nu au fost
confiscate de regimul comunist şi, ca urmare, nu pot face obiectul retrocedărilor
către Ungaria şi Germania.
8) La
toate retrocedările din Ardeal către Ungaria şi numeroase persoane juridice şi
persoane fizice ungare sînt prezentate, la instanţele judecătoreşti şi la
comisiile constituite în acest scop, cópii ale cărţilor funciare sau extrase
din acestea. Cele mai multe sînt falsificate sau incomplete. Dar, cărţile
funciare nu au valoarea de înscrisuri constitutive de drepturi reale, ele
fiind, de fapt, o evidenţă a imobilelor. Drepturile reale trebuie dovedite cu
documentele originale, care atestă titlul de proprietate. Pentru a grăbi
retrocedările ilegale de imobile către Ungaria şi bisericile maghiare s-a ajuns
la o situaţie de neimaginat: cei care revendică ilegal imobile în Ardeal au
depus şi depun plîngeri penale împotriva angajaţilor din primării care trebuie
săptămînal să meargă la Parchet, unde sînt citaţi, pentru a da declaraţii în
legătură cu refuzul retrocedării ilegale de clădiri şi terenuri. Vicepremierul
României, Liviu Dragnea, cunoaşte situaţia retrocedărilor ilegale de imobile
din Ardeal, inclusiv teroarea la care sînt supuşi mulţi angajaţi ai
primăriilor, dar…tace şi nu acţionează. Îi este frică de subiect şi, mai ales,
de consecinţe.
9) Restituirile
în natură către Ungaria, bisericile maghiare şi alte persoane juridice şi
persoane fizice ungare, în temeiul legislaţiei bogate în domeniul
retrocedărilor de imobile, dar avînd la bază acte false şi ignorînd
despăgubirile uriaşe plătite de Statul Român, au drept consecinţe anularea
Reformei agrare din anul 1921 şi a efectelor unor tratate internaţionale,
precum şi revenirea la situaţia proprietarilor de păduri dinainte de 17/29 decembrie
1863.
10)
Împroprietărirea ilegală a Ungariei, bisericilor maghiare şi a altor persoane
juridice şi persoane fizice ungare cu mii de clădiri istorice şi milioane de
hectare de terenuri agricole şi păduri are drept consecinţă transformarea
instituţiilor Statului Român în chiriaşi în România şi plata nelegală de chirii
anuale, cu mult peste 10 milioane euro. De pildă, la Timişoara pentru clădirile
istorice retrocedate bisericilor maghiare (în care funcţionează 9 licee şi 2
spitale), Consiliul local plăteşte chirie de peste 1 milion euro pe an.
Pentru a
stopa furturile la examenele de admitere în licee şi la bacalaureat, Ministerul
Educaţiei a solicitat cetăţenilor să comunice toate neregulile constatate, iar
S.R.I. a ajutat la începerea cercetării penale a cadrelor didactice de la un
liceu din Bucureşti, implicate în fraudarea examenului de bacalaureat. La
Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti, S.R.I. a monitorizat şi
supravegheat, timp de o lună, toate cadrele didactice, iar în ziua de 1 iulie a.c.,
la sfîrşitul primei probe de examen, toţi supraveghetorii au fost duşi la
Poliţie pentru cercetări penale. Întîmplarea este foarte mult mediatizată, mai
ales la televiziuni. În schimb, pentru imobilele naţionalizate de Ungaria şi
cele retrocedate ilegal în Ardeal, după anul 1989, S.R.I. i-a monitorizat, în
ultimii 20 de ani, pe majoritatea beneficiarilor, dar nu sînt valorificate
informaţiile. S.R.I. şi S.I.E au monitorizat şi cunosc toate retrocedările
ilegale din Ardeal în favoarea Ungariei, bisericilor maghiare, altor persoane
juridice şi fizice ungare, precum şi împroprietărirea acestora cu imobilele
expropriate de Statul Român după Tratatul de la Trianon, pentru care Poporul
Român a plătit despăgubiri de peste 100 tone aur de 24 carate. De ce nu le
comunică S.R.I. şi S.I.E aceste informaţii Parchetului şi D.N.A.? Ce şi pînă
cînd aşteaptă? Sînt întrebări pe care Comisia Specială de Control a
Parlamentului evită să le pună. Aceeaşi Comisie, precum şi Comisia pentru
Administraţie Publică şi Comisia Juridică din Senat şi Camera Deputaţilor
refuză să analizeze şi să decidă în urma retrocedărilor ilegale de imobile ale
Statului Român către Ungaria, bisericile maghiare şi alte persoane juridice şi
fizice ungare. Din multe clădiri de locuit naţionalizate de către Ungaria sau
retrocedate ilegal bisericilor maghiare şi altor persoane juridice şi fizice
ungare au fost evacuaţi, ori sînt în curs de evacuare locatarii români,
proprietari ai locuinţelor respective în baza Legii nr.112/1995. S-a ajuns în
România post-decembristă ca hoţii şi samsarii de imobile ale Statului Român
să-i evacueze pe români din locuinţele cumpărate în mod legal. În fapt,
autorităţile Statului Român au donat ilegal şi se pregătesc să doneze Ungariei
şi etnicilor unguri din Ardeal numeroase proprietăţi imobiliare ale Poporului
Român. Un asemenea jaf imobiliar nu a existat în nici o ţară din Europa. Este
necesar ca Parchetul şi D.N.A. să acţioneze pentru redobîndirea în proprietatea
publică a Statului Român a imobilelor donate şi retrocedate ilegal, precum şi
pentru recuperarea uriaşelor chirii plătite nelegal din banii publici. Pentru a
afla adevărul şi, mai ales, pentru a opri politica diabolică a Ungariei şi
U.D.M.R. vizînd naţionalizarea imobilelor din România, Guvernul Ponta II ar
trebui să facă următoarele:
1. Să
suspende, pe timp de cel puţin 3 ani, aplicarea tuturor actelor normative
referitoare la retrocedări.
2. Să
solicite Parchetului şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie să cerceteze penal
toate persoanele implicate în retrocedările ilegale referitoare la imobilele
pentru care Statul Român a plătit despăgubirile din Fondul Agrar. O atenţie
specială trebuie acordată fiecărui dosar de retrocedare depus la Bucureşti, la
Comisia specială de restituire a imobilelor revendicate de cultele religioase,
precum şi pentru fiecare decizie dată de această Comisie, mai ales cu referire
la imobilele din Ardeal revendicate de bisericile maghiare.
3. Să
informeze Parlamentul, convocat în sesiune extraordinară, în legătură cu
politica Ungariei susţinută de bisericile maghiare din România vizînd
retrocedările/naţionalizările de clădiri, terenuri agricole şi păduri din
Ardeal, ca suport şi argument pentru Diktatul de la Bruxelles din anul 2014.
4. Să
apeleze la cetăţenii români pentru a obţine informaţii în legătură cu
dobîndirea ilegală de către Ungaria şi persoane juridice şi persoane fizice
ungare a numeroase imobile pe teritoriul României.
„O viaţă
avem, români… Şi-o cinste! Deşteptaţi-vă, că am dormit destul!“ (Mihai
Viteazul).
2 iulie
2013
Dr.
Gheorghe Funar
