joi, 23 august 2012

Se anuleaza Referendumul national din 29 iulie 2012?




Se anulează Referendumul naţional din 29 iulie 2012?

 Se ştie că, în ziua de 29 iulie 2012 s-a desfăşurat referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu la care au participat 8.459.053 alegători din care au votat: pentru demitere 7.403.836 alegători, adică 87,52la sută; împotriva demiterii numai 943.375 alegători, adică 11,15la sută; voturi nule au fost 111.842, adică 1,32 la sută. Aceste rezultate au fost înregistrate şi comunicate de Biroul Electoral Central. De asemenea, se ştie că referendumul naţional a fost boicotat de către preşedintele suspendat Traian Băsescu, de Partidul Democrat Liberal (P.D.L.), de premierul Ungariei, Viktor Orban şi de minoritatea ungară din România. Pe lângă boicotarea referendumului, numeroşi primari şi alţi mercenari politici ai P.D.L. au blocat exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor cărora le-au reţinut actele de identitate până după referendum sau pe care i-au ameninţat cu pierderea locurilor de muncă şi ajutoarelor sociale. Aceste infracţiuni au fost mediatizate şi recunoscute public, la televiziune, în seara zilei de 27 iulie a.c. de către preşedintele suspendat Traian Băsescu, dar Parchetul şi D.N.A. nu s-au autosesizat (cum îi obligă Legea nr. 3/2000) şi nu au trecut la cercetări penale. Dar, nici preşedintele interimar Crin Antonescu, nici premierul Victor Ponta, nici Biroul Electoral Central (B.E.C.), nici Curtea Constituţională a României (C.C.R.), nici U.S.L. (P.S.D., P.N.L. şi P.C.) nu s-au adresat Parchetului cu plângeri sau denunţuri penale! De ce? Nimeni nu-i întreabă, dar nici ei nu spun ce i-a reţinut.
Prin referendumul naţional din 29 iulie a.c. a fost demis de facto preşedintele Traian Băsescu, dar acesta ignoră şi sfidează voinţa Poporului Român! Cel demis cu 87,52 la sută, dintre cetăţenii care s-au prezentat la vot, refuză să se supună deciziei Poporului Român şi încearcă pe toate căile, interne  şi externe, să blocheze ca să fie demis şi de jure. El trece câteva ore pe zi pe la sediul său de campanie de unde transmite mesaje publice pe înţelesul Curţii Constituţionale şi a Parchetului, care a doua zi trec la acţiune, confirmând prin fapte că sunt implicate în viaţa politică de partea celui suspendat şi împotriva Poporului Român!
Conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, art. 46 şi 47, Curtea „veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia“. Pentru ducerea la îndeplinire a acestor prevederi legale, Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice şi de la Biroul Electoral Central, dar nu le-a cerut nici la începutul referendumului, nici în timpul lui, ci după încheierea lui.
Prevederile legale referitoare la înscrierea cetăţenilor cu drept de vot în listele electorale permanente pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. nu au fost respectate de către: Guvernele Boc, Ungureanu şi Ponta; Autoritatea Electorală Permanentă (A.E.P.); Biroul Electoral Central (B.E.C.); Curtea Constituţională a României şi, ultimul pe listă, preşedintele Traian Băsescu. Dar, Parchetul şi D.N.A. nu-i cercetează penal! Conform prevederilor legale din România (Legea nr. 3/2000, Legea nr. 370/2004, Legea nr. 35/2008) şi legislaţiei europene, în listele electorale permanente pentru referendumul naţional se înscriu numai cetăţenii cu drept de vot domiciliaţi în ţară. Contrar legii, pe listele electorale permanente au fost înscrise ilegal circa 3.000.000 persoane reprezentând: cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate (din care 1-1,5 milioane sunt evrei); morţii din ultimii 22 de ani; persoane care şi-au pierdut drepturile electorale etc. Ca urmare, s-a ajuns să se acrediteze ideea că la referendumul din 29 iulie a.c. în listele electorale permanente sunt 18,3 milioane de alegători vii şi morţi. Această cifră falsă nu şi-o asumă nimeni, dintre autorităţile Statului Român, şi nu este recunoscută oficial de nimeni, dar ea stă la baza stabilirii cvormului de participare la referendumul naţional! Existând această cifră fictivă, Curtea Constituţională nu are curajul să se pronunţe asupra validităţii referendumului! În mod logic şi, mai ales, legal Curtea Constituţională trebuie să ţină seama de numărul real al cetăţenilor români cu domiciliul în România care aveau dreptul să voteze la referendum şi să ignore listele false acceptate de BEC şi ridicate zilele trecute de Parchet pentru a afla persoanele înscrise ilegal în listele permenente pentru referendumul naţional. Curtea Constituţională ştie că cifra de 18,3 milioane de alegători înscrişi în listele electorale permanente nu este cea reală! Ca urmare, C.C.R. a adoptat Hotărârea nr. 3 din 2 august a.c. prin care a amânat luarea unei decizii până pe 12 septembrie a.c. şi a solicitat Guvernului Ponta şi altor instituţii să actualizeze listele electorale permanente până la 31 august a.c. pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. Apoi, aflând din presă că în Legea nr. 47/1992 la art. 57 se precizează că în cazul în care C.C.R. rămâne în pronunţare, amânarea pronunţării nu poate depăşi, de regulă, 30 de zile, Curtea a schimbat termenul pe 31 august a.c. Conform art. 60, alin. 2 din Legea nr. 47/1992, Hotărârea nr. 3/2012 a fost certificată de preşedintele Curţii Constituţionale şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Cu toate că a certificat Hotărârea nr. 3/2012 a CCR, preşedintele Augustin Zegrean i-a sunat la telefon numai pe 6 dintre cei 9 membri ai C.C.R. şi zice că a obţinut acordul lor telefonic pentru a face o erată la Hotărârea nr. 3/2012, prin care să o modifice radical. Conform Legii nr. 47/1992, art. 11, alin. 1 „Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize“. Deci, legal, C.C.R. nu pronunţă erate. Afând din presă despre erata publicată şi în Monitorul Oficial al României, cei trei judecători necontactaţi telefonic de preşedintele C.C.R. au cerut convocarea Curţii Constituţionale în şedinţă, aşa cum prevede Legea nr. 47/1992. Suntem în anul Caragiale. Ca urmare, în ziua de 14 august a.c., Curtea Constituţională s-a întrunit în şedinţă şi a hotărât, cu majoritate de voturi următoarele:
1. Erata publicată în Monitorul Oficial şi semnată de judecătorul Ştefan Minea este legală. Erata a fost legalizată ulterior dictării ei, la televiziune, de către preşedintele suspendat Traian Băsescu.
2. La cererea expresă a preşedintelui suspendat Traian Băsescu, s-a stabilit un nou termen pentru pronunţarea deciziei vizând confirmarea rezultatelor referendumului naţional pentru ziua de 21 august a.c. în loc de 31 august a.c.
Preşedintele C.C.R., Augustin Zegrean, nu şi-a asumat răspunderea asupra erorii şi eratei, iar din dosar lipsesc stenogramele discuţiilor telefonice dintre preşedintele Zegrean şi ceilalţi 5 judecători. Deocamdată, nici presa nu le-a obţinut, pe surse.
Serialul „Tele-Referendumul“ continuă şi nu se va opri nici la 21 august a.c.! Guvernul Ponta şi alte instituţii ale Statului Român caută să se achite acum, până la 21 august a.c., de obligaţia stabilită de C.C.R. privind actualizarea listelor electorale permanente şi eliminarea celor înscrişi ilegal pe aceste liste. În acelaşi timp, preşedintele suspendat Băsescu împreună cu Parchetul şi D.N.A. caută să dovedească într-o săptămână că la referendumul din 29 iulie a.c. s-au înregistrat câteva voturi multiple. Ca urmare, începând din 14 august a.c. procurorii D.N.A. şi de la Parchete s-au deplasat în multe sate, comune şi oraşe, la casele cetăţenilor şi la Primării unde îi anchetează pe cetăţenii care s-au prezentat la vot. Din alte oraşe şi comune, cetăţenii care au fost în birourile secţiilor de votare sunt luaţi cu duba şi duşi în municipiile reşedinţă de judeţ la D.N.A. pentru a da declaraţii privind corectitudinea desfăşurării referendumului şi cu cine au votat în 29 iulie a.c. Deocamdată, nu s-au făcut expertize grafologice. Întoarcerea la domiciliu se face pe cheltuiala cetăţenilor care au votat.
Cetăţenii care au fost la referendumul din 29 iulie a.c. sunt obligaţi de procurori să jure cu mâna pe Biblie şi să declare în scris dacă au fost la vot, cum au votat şi dacă îşi recunosc semnătura de pe listele electorale. Cetăţenii nu sunt citaţi, conform legii, şi nu au dreptul să fie apăraţi de un avocat! O asemenea prigoană politică şi teroare nu a existat în România nici în perioada de instaurare a comunismului, după anul 1944! Conform Constituţiei, art. 132, alin. 1: „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei“. Realitatea din aceste zile din România este cu totul alta.
În ziua de 15 august a.c., la marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, de Sfântă Maria Mare, când oficial este zi liberă, nelucrătoare, procurorii D.N.A. şi de la Parchete au continuat cu anchetele la biserici şi la casele cetăţenilor care au votat la referendum. Cetăţenii nu sunt citaţi, iar procurorii nu au prezentat mandate de la judecător pentru a intra în locuinţele alegătorilor! Fiind şocaţi de năvălirea procurorilor şi poliţiştilor în curţile şi casele lor, cetăţenii nu au îndrăznit, până acum, să le ceară să se legitimeze, să prezinte citaţiile şi mandatele de la judecător. În aceste zile când sunt încălcate grav drepturile fundamentale ale omului în România, se constată o lipsă suspectă de reacţie din partea Guvernului Ponta, a Parlamentului, a Avocatului Poporului şi a O.N.G.-urilor, care zic şi se prefac că apără drepturile omului! Abia în seara zilei de 15 august a.c., preşedintele interimar Crin Antonescu a avut o reacţie fermă şi a solicitat explicaţii publice de la Procurorul general al României, de la Consiliul Superior al Magistraturii şi de la ministrul interimar al Justiţiei, Victor Ponta. Dar, nu a cerut să înceteze abuzurile şi prigoana politică a procurorilor care acţionează fără să fi emis citaţii şi fără a avea mandate de la judecători!
Revenind la cele petrecute înainte, în timpul şi după referendumul naţional din 29 iulie a.c. şi ţinând cont de prevederile legale, rezultă că există toate motivele şi argumentele pentru ca să fie anulat de Parlament referendumul din 29 iulie a.c. şi să fie organizat, în maxim două săptămâni, un alt referendum la care să fie respectate toate prevederile legale. Argumentele pentru anularea referendumului din 29 iulie a.c. sunt următoarele:
1. Listele electorale permanente folosite la referendum sunt falsificate. Ele nu au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale şi cuprind  mulţi decedaţi şi milioane de cetăţeni care nu au domiciliu în România.
2. Cifra de 18,3 milioane alegători cu drept de vot la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu este falsă! A constatat acest lucru, târziu, şi Curtea Constituţională şi a solicitat ca până în ziua de 21 august a.c. să fie stabilită şi comunicată de către Guvernul Ponta cifra corectă şi legală. Se ştie că, în legătură cu cifra falsă de 18,3 milioane de votanţi înscrişi pe listele electorale se fac cercetări penale şi a început urmărirea penală împotriva mai multor persoane cu funcţii de mare răspundere din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
3. Conform Legii nr. 47/1992, art. 11, lit. c, alin. 3: „Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor“. Ca urmare, Hotărârea nr. 3/2012 are putere numai pentru viitorul referendum, mai ales în privinţa numărului alegătorilor de pe listele electorale permanente. Acum, după referendum, Curtea Constituţională face ceea ce trebuia făcut înainte de şi la începutul campaniei pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. Legea nr. 47/1992 nu prevede că, după referendum, Curtea Constituţională stabileşte la masa verde care sunt listele electorale permanente actualizate şi care este numărul total al alegătorilor de pe aceste liste, urmând ca această cifră să fie folosită la stabilirea cvorumului de participare la referendum. În ziua de 21 august a.c. este puţin probabil ca să confirme Curtea Constituţională rezultatul referendumului din 29 iulie a.c. şi să stabilească cvorumul de participare la vot deoarece, pe de o parte, este falsă şi ilegală cifra totală a alegătorilor de pe listele electorale folosite atunci, iar, pe de altă parte, Parchetul şi D.N.A. a început prigoana politică împotriva a peste 8,4 milioane de votanţi la referendum şi nu pot fi terminate cercetările penale în următoarele patru zile lucrătoare. Guvernul Ponta, în următoarele trei zile lucrătoare stabilite de C.C.R., nu poate termina operaţiunea de actualizare a listelor electorale permanente. Ca urmare, în baza Legii nr. 47/1992, art. 58, alin. 3, în ziua de 21 august a.c., dacă un judecător „cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii“ şi cel puţin trei judecători „consideră că cererea este justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată“.
4. Curtea Constituţională, conform Legii nr. 47/1992, art. 47, alin. 2, „stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia“ şi decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului. Curtea Constituţională ştie şi a confirmat prin propriile Hotărâri din luna august a.c. că: nu a fost respectată procedura pentru organizarea referendumului; cifra de 18,3 milioane de alegători este falsă şi nici o instituţie a Statului Român nu şi-o asumă; referendumul a fost boicotat de preşedintele supendat Traian Băsescu, de P.D.L. şi de Guvernul Ungariei; numeroşi alegători din foarte multe localităţi au fost împiedicaţi să voteze fiindu-le cumpărate (până după referendum ) sau reţinute actele de identitate; există plângeri şi denunţuri penale, iar Parchetele din toată ţara şi D.N.A. au început cercetările penale în numeroase localităţi din mai multe judeţe în legătură cu fraudarea referendumului. În acest context, nemaîntâlnit şi incredibil într-o ţară membră a Uniunii Europene, s-a aflat pe surse că sunt câţiva judecători ai Curţii Constituţionale, numiţi de preşedintele Băsescu şi de către P.D.L., care au luat în discuţie (în ziua de 14 august a.c.) invalidarea referendumului din 29 iulie a.c. cu votul a numai 5 judecători. În Legea Curţii Constituţionale, Legea nr. 47/1992, la art. 46 şi 47, referitoare la referendum şi la confirmarea rezultatelor acestuia, nu există prevederi referitoare la invalidarea referendumului. Curtea Constituţională decide numai asupra valabilităţii referendumului, cu votul a cel puţin 6 din cei 9 judecători.
5. Judecătorii Curţii Constituţionale ştiu că dacă, la comandă politică, invalidează ilegal referendumul din 29 iulie a.c. şi îşi bat joc de votul dat de 8,5 milioane de alegători riscă, conform art. 66 din Legea nr. 47/1992, să fie arestaţi sau trimişi în judecată penală. Ei nu-şi riscă libertatea şi nici uriaşele privilegii. Unii dintre ei au câştiguri lunare de peste 30.000 lei, cumulând indemnizaţia cu pensia de serviciu (care este de 80 la sută din indemnizaţia brută), iar cele ale preşedintelui Zegrean Augustin nu se impozitează deoarece beneficiază de un certificat nerevizuibil de persoană cu handicap accentuat, cu recomandarea de a evita efortul ocular mare. Probabil aşa se explică şi celebra erată adoptată telefonic de preşedintele C.C.R. Puţini contribuabili români ştiu că îi plătesc pe cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale (pe lângă indemnizaţie) şi pentru că intră în sala de şedinţă. Pentru că participă la activităţile Curţii Constituţionale cei 9 judecători beneficiază şi de o indemnizaţie de şedinţă de 2 la sută din indemnizaţia brută. Ca urmare, pentru participarea la o şedinţă a C.C.R., fiecare judecător beneficiază de o indemnizaţie mai mare decât salariile multor bugetari într-o lună. Pentru erata telefonică au făcut o mică economie la Bugetul Statului. Totodată, aceiaşi judecători ai Curţii Constituţionale ştiu că pentru încălcarea gravă a obligaţiilor prevăzute la art. 64 din Legea nr. 47/1992 mandatul lor încetează.
Deoarece nu au fost respectate prevederile legale la referendumul din 29 iulie a.c. pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, este normal şi legal ca, prin Hotărârea pe care o va adopta Curtea Constituţională, să ceară Parlamentului să anuleze referendumul respectiv şi să organizeze un alt referendum în luna septembrie a.c. Pe cale de consecinţă, se prelungeşte suspendarea lui Traian Băsescu, care a contribuit la această soluţie, pe care o aşteaptă la sediul său de campanie. El ştie că urmează o nouă şi scurtă campanie pentru următorul referendum, organizat şi desfăşurat în deplină legalitate. Supendatul preşedinte Traian Băsescu este conştient că a fost demis din funcţie prin votul dat de peste 7,4 milioane de cetăţeni români şi de aceea se pregăteşte să plece ca raportor al N.A.T.O., cu scopul de a-şi păstra imunitatea de care are mare nevoie, dar şi pentru a câştiga enorm la indemnizaţia lunară.
La această soluţie de anulare a referendumului din 29 iulie a.c. obligă realitatea faptică, încălcarea prevederilor legale, precum şi jurământul depus de judecătorii Curţii Constituţionale: „Jur să respect şi să apăr Constituţia, îndeplinindu-mi cu bună credinţă şi fără părtinire obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale. Aşa să-mi ajute Dumnezeu“.
În mod fals se acreditează ideea că Curtea Constituţională decide asupra rezultatului referendumului din 29 iulie a.c. Hotărârea C.C.R. va fi înaintată Parlamentului şi acesta decide! Demiterea preşedintelui Traian Băsescu au decis-o prin vot peste 7,4 milioane de alegători participanţi la referendum, iar obligaţia Curţii Constituţionale este de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului. Această obligaţie legală nu a fost îndeplinită şi respectată de către C.C.R. Dacă Curtea Constituţională îşi îndeplinea această obligaţie din Legea nr.47/1992, nu s-ar fi ajuns la balamucul de acum şi C.C.R. ar fi constatat, imediat după referendum, la 1 august a.c., că Poporul Român l-a demis din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu.
„Dă-i Doamne românului mintea de pe urmă!“ zice un proverb românesc.
Traian Băsescu, fiind alogen, gândeşte altfel şi îi este frică de al doilea referendum şi ultimul, după cel din 29 iulie a.c.
Cluj-Napoca,
16 august 2012
Dr. Gheorghe Funar