Ţară
bogată cu oameni trişti
Au trecut mai
bine de 22 de ani de la lovitura de Stat din decembrie 1989, de cînd forţele
oculte străine au pus mîna pe România, îi jefuiesc bogăţiile şi îi batjocoresc
pe români. Atunci, în a doua jumătate a lunii decembrie 1989 au fost ucişi
peste 1.100 cetăţeni români, inclusiv în Sfînta Zi de Crăciun, dar nici pînă
azi nu a fost voie să se afle tot adevărul, să fie trimişi în judecată şi condamnaţi
principalii asasini. Din familiile celor ucişi sau răniţi spre sfîrşitul anului
1989 s-a extins tristeţea la marea majoritate a cetăţenilor români. După 22 de
ani de capitalism sălbatic, de jaf şi corupţie, de lichidare a mii de societăţi
comerciale şi peste 400.000 de I.M.M.-uri, de desfiinţare a circa 6 milioane de
locuri de muncă, de alungare din Ţara-mamă a peste 5 milioane de români, după
mai bine de două decenii de sărăcie şi umilinţe s-a ajuns ca românii, în marea lor
majoritate, să fie trişti şi necăjiţi pe stradă, în transportul în comun, la
locurile de muncă, la cozile sărăciei, peste tot în România cetăţenii sunt
trişti, sunt îngînduraţi şi îngrijoraţi de prezent şi, mai ales, de viitorul
lor, al copiilor şi nepoţilor, precum şi al ţării lor.
Nici unul dintre preşedinţii
României (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu), prim-miniştrii şi
conducătorii partidelor politice care au fost cu schimbul la Putere, împreună
cu U.D.M.R., nu îşi asumă nici o răspundere privind Starea Naţiunii Române şi
scăderea continuă a nivelului de trai pentru marea majoritate a populaţiei. De
regulă, periodic, ei constată o anumită stare de fapt, o comentează, dar
niciodată nu abordează problema cauzelor şi nici nu caută să înlăture acele
cauze. Aşa de pildă, zilele trecute s-a constatat că în România se
înregistrează printre cele mai mari preţuri din lume la benzină şi motorină, pe
cînd în Venezuela s-a ajuns la cele mai mici preţuri la carburanţi. Nici
guvernanţii, nici preşedintele Băsescu nu analizează cauzele şi evită să spună
adevărul în legătură cu aceste preţuri mari şi inexplicabile logic. Practic,
după ce a primit PETROM-ul şi rezervele de ţiţei şi gaze ale României, firma de stat O.M.V. din Austria a ajuns
cea mai profitabilă companie petrolieră din lume. În Venezuela s-a ajuns la
cele mai mici preţuri din lume la carburanţi abia după ce preşedintele Hugo
Chavez, guvernul şi Parlamentul au trecut la naţionalizarea zăcămintelor de
ţiţei şi a tuturor companiilor petroliere. În România, Regimul Iliescu-Năstase
a privatizat PETROM pentru o sumă mai mică decît profitul obţinut într-un an (669
milioane euro) şi a concesionat exploatarea ţiţeiului românesc la cea mai mică
redevenţă din lume, respectiv pentru numai pentru 3 dolari/baril, indiferent de
preţul acestuia pe piaţa mondială. Pentru ca Statul Român să nu aibă un drept
de veto în firma OMV-PETROM în ceea ce priveşte exploatarea zăcămintelor de
ţiţei şi gaze naturale, dar mai ales în privinţa preţurilor carburanţilor şi
gazelor pe piaţa românească, Regimul Băsescu-Tăriceanu (P.N.L., P.D.L., P.C. şi
U.D.M.R.) a renunţat la acţiunea de aur, în primăvara anului 2005. Guvernele
Tăriceanu I şi II, Boc I-V, Ungureanu şi Ponta au menţinut clauzele înrobitoare
negociate de Guvernul Năstase şi înscrise în Legea nr. 555/2004 privind
privatizarea PETROM. Numai P.R.M. a votat împotriva acestei legi şi a acţionat
pentru abrogarea ei. Guvernul Ponta, dacă ar apăra cu adevărat Interesul
Naţional şi nu ar face jocul stăpînilor din afara României, are ocazia şi poate
să abroge Legea nr. 555/2004, dar cu siguranţă nu îi permit komisarii străini.
Pentru a preveni manifestările de protest ale cetăţenilor nemulţumiţi de
preţurile foarte mari şi nejustificate ale carburanţilor, premierul Ponta
promite că va sta de vorbă cu firmele petroliere străine şi poate, din anul
2013 va apărea o lege de impozitare asupra profiturilor obţinute de acesta. În
loc să decidă Guvernul Ponta, prin O.U.G., că petrolul românesc se vinde la
preţul de pe piaţa mondială şi nu la 3 dolari/baril, aşa cum se vinde începînd
cu anul 2005, acum premierul le oferă românilor gogoşi electorale pe această
temă. Acelaşi Regim Iliescu-Năstase a modificat Codul Fiscal (Legea nr.
571/2003) şi a acordat scutiri de impozite către Statul Român pentru firmele
care exploatează şi exportă din România ţiţei şi gaze naturale.
Toate aceste
facilităţi în domeniul petrolier au fost menţinute de Regimul Constantinescu şi
Băsescu. Degeaba s-au schimbat unii cu alţii, de fapt între ei, la Putere în ultimii
22 de ani, pentru că programele de jefuire a bogăţiilor naturale şi a firmelor
de stat au continuat. Acum, noul premier Victor Ponta, în Programul de
guvernare 2012, la capitolul 4, pct. 5 s-a angajat la următoarele obiective
concrete şi măsuri: „Regîndirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de
exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare“ şi elaborarea unui
pachet de măsuri „privind redevenţele şi reglementarea pentru sectorul petrol,
gaze naturale şi energie electrică“. De fapt, sunt alte şi alte promisiuni la începutul
campaniei electorale pentru alegerile locale. Guvernul Ponta s-a angajat în faţa
Parlamentului să regîndească sistemul de redevenţe şi să pregătească încă un
pachet de măsuri pînă la sfîrşitul anului 2012. Pe scurt, nu se schimbă nimic
în ceea ce priveşte jefuirea bogăţiilor din România ale Poporului Român.
Asasinii economici şi asasinii politici străini şi din România jubilează.
Românii sunt tot mai trişti, mai necăjiţi şi sunt jefuiţi de băncile şi firmele
străine, cu sprijinul alogenilor din conducerea României şi a unor cozi de
topor româneşti.
Acelaşi premier-jurist
V. Ponta a stabilit ca prioritate esenţială pentru Guvernul României
„respectarea legilor, fără excepţii, fără derogări sau scuze“. Este o altă
promisiune care a fost încălcată încă de la investirea Guvernului Ponta, fără
ştiinţa, dar cu aprobarea Parlamentului. Toţi parlamentarii au jurat să
respecte Constituţia, dar ei ştiu că nu există nici o sancţiune pentru cei care
încalcă jurămîntul depus în baza art. 82 din Legea fundamentală a ţării.
Sfidînd
Parlamentul, premierul desemnat, Victor Ponta, şi-a uitat prioritatea esenţială
înscrisă în Programul de guvernare, dar mai ales a încălcat Constituţia
României, art. 102, alin. 3, care precizează că „Guvernul este alcătuit din
prim-ministru, miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică“. Această
lege, Legea nr. 90/2001, modificată şi completată, privind organizarea şi
funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, prin care a fost stabilită
de către Parlament componenţa Guvernului României, numărul şi denumirea
ministerelor a fost uitată atît de către premierul desemnat, de liderii
partidelor politice şi de toţi parlamentarii. Nici un parlamentar, nici măcar
dintre cei specializaţi pe Drept constituţional, nu a susţinut şi nu a cerut
Parlamentului să amîne luarea în discuţie a propunerilor pentru noul guvern şi
a Programului de guvernare pînă cînd se intră în legalitate şi se respectă
legea organică privind componenţa Guvernului României. Nici consilierii
prezidenţiali şi nici preşedintele Băsescu nu au sesizat că la votarea în
Parlament a Guvernului Ponta nu s-a respectat legea organică la care face
referire Constituţia. Abia a doua zi după acordarea încrederii Guvernului, prin
Hotărîrea Parlamentului României nr. 15 din 7 mai 2012, a fost adoptată
Ordonanţa de urgenţă nr. 16 din 8 mai a.c., care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 10 mai
a.c., prin care se iau măsuri adecvate pentru reorganizarea Guvernului Ponta.
Practic, s-a pus carul înaintea boilor, cum zice românul. Adică, întâi s-a
aprobat şi a fost învestit Guvernul Ponta, au fost instalaţi noii miniştri şi
după trei zile s-a modificat şi completat Legea nr. 90/2001 prin OUG nr. 16/2012
pentru a fi pusă de acord cu realitatea faptică. Guvernul Ponta s-a angajat în
faţa Parlamentului că prioritatea numărul unu o reprezintă respectarea legii şi
în fapt a început cu încălcarea Legii
nr. 90/2001. S-ar putea să fie de vină moştenirea Boc sau pregătirea
profesională.
Se ştie că, în
Guvernul Ungureanu au existat 17 ministere, iar în Guvernul Ponta sunt 21
miniştri şi au fost modificate denumirile şi componenţa pentru Ministerul de
Interne şi Ministerul Dezvoltării. În actualul Guvern Ponta au apărut în plus,
cu încălcarea legii organice, patru noi posturi de miniştri delegaţi pentru Administraţie,
Dialog Social, Mediul de Afaceri, Strategii Guvernamentale.
Conform Legii nr.
90/2001, art. 1, alin. 2, „Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea
echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social, precum şi
racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condiţiile promovării
intereselor naţionale“. Atribuţiile principale ale Guvernului sunt înscrise la
articolul 11 din această lege. La litera „m“ de la art. 11 se precizează că Guvernul
„asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului“. La nici o literă, de la „a“ la „r“, de la
art. 11 din Legea nr. 90/2001 nu se permite Guvernului să concesioneze sau să
vîndă bogăţiile naturale din România.
Fără să aibă atribuţii legale, Guvernele post-decembriste au concesionat,
de regulă, unor firme străine exploatarea numeroaselor şi uriaşelor bogăţii
naturale din România la cele mai mici redevenţe din lume, dar la comisioane a
fost viceversa. Ca urmare, Direcţia Naţională Anticorupţie (D.N.A.) şi
Parchetul fac nani.
La cîteva zile
după instalarea sa, premierul alogen Ungureanu a fost prezentat drept
salvatorul României, locomotiva P.D.L., un lider politic cu viziune europeană, viitorul
candidat la funcţia de preşedinte al ţării etc. Manipulatorii de opinie,
majoritatea alogeni, îl urcau zilnic în sondaje, acesta crescînd precum
ciupercile după ploaie. S-a repetat scenariul cu un alt alogen, Theodor
Meleşcanu (plecat din F.S.N. şi trecut prin F.D.S.N., P.D.S.R., A.p.R. şi P.N.L.)
cu care a făcut schimb la conducerea Serviciului de Informaţii Externe (S.I.E.).
După 78 de zile s-a spart balonul şi a dispărut candidatul, fiind în anul
Caragiale. Invizibilul fost premier s-ar putea să reapară la alegerile
parlamentare. Pînă atunci, după acelaşi scenariu aplicat de către stăpînii
străini ai României la toţi foştii premieri, acum Victor Ponta îi menajează pe
cei care pînă la el: au adoptat ordonanţe de urgenţă neconstituţionale; au
încălcat prevederile legale; au îndatorat Poporul Român cu peste 150 miliarde
euro; au dat, aproape gratuit, străinilor bogăţiile naturale ale României; au
determinat implozia economiei româneşti; le-au luat românilor speranţa,
demnitatea şi mîndria de a trăi în ţara lor moştenită de la Poporul Primordial,
de la geto-daci; au pus la cale şi au realizat privatizări frauduloase; au
încheiat contracte cu „băieţi deştepţi din energie“ etc.
Cu toate că
România, Grădina Maicii Domnului, este foarte bogată în resurse naturale,
veniturile la Bugetul de Stat de pe urma exploatării şi valorificării lor sunt
extrem de reduse, fiind cele mai mici din lume. De ce? Pentru că Regimurile
Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, împreună cu toate guvernele post-decembriste
nu au pus pe prim plan Interesul Naţional şi valorificarea bogăţiilor naturale
de către firme româneşti (aşa cum a fost pînă în anul 1989), ci pe baza unor
contracte cu clauze secrete au dat unor firme străine exploatarea lor, iar
Statul Român încasează redevenţe derizorii. Premierul-procuror Ponta cunoaşte
aceste realităţi, dar nu acţionează aşa cum a promis şi s-a angajat, prin
Programul de guvernare 2012, la transparenţă în ceea ce priveşte toate
contractele vizând bogăţiile naturale ale Poporului Român. Ţara-i bogată, dar
Poporul Român este din ce în ce mai sărac şi mai trist, mai îndatorat.
La tristeţile
zilnice ale românilor, care nu mai au motive şi puterea de a se bucura, de a fi
fericiţi, aşa cum şi-a dorit Eroul Naţional Avram Iancu, s-au adăugat la
mijlocul lunii mai a.c. manifestările din Republica Moldova, mai ales aceea de
la Chişinău din ziua de duminică, 13 mai a.c., şi cele puţine din România
consacrate împlinirii a 200 de ani de la încorporarea Basarabiei în Imperiul
Ţarist la 16 mai 1812, în urma războiului dintre Rusia şi Turcia, desfăşurat
între anii 1806-1812. În urmă cu 100 de ani, la iniţiativa marelui istoric şi
patriot Nicolae Iorga, anul 1912 a fost declarat anul Centenarului anexării
Basarabiei. În acel an au avut loc cele mai mari proteste împotriva răpirii
Basarabiei. Acum, în anul 2012, la dublul Centenar al anexării Basarabiei,
Regimul Băsescu-Isărescu-Ponta şi Parlamentul României au trecut sub o adîncă
tăcere Pacea de la Bucureşti din anul 1812 şi tragicele sale consecinţe. În
ziua istorică de 16 mai 2012, Parlamentul României şi preşedintele Băsescu au
ignorat evenimentul la fel ca şi Guvernul Ponta, care a avut şedinţa
săptămînală, dar nu a avut curajul să păstreze un moment de reculegere. În timp
ce la Chişinău primarul român, Chirtoacă Dorin, a arborat drapelul ţării în
bernă şi 16 mai a.c. a fost declarată zi de doliu, la Bucureşti, primarul
alogen Sorin Oprescu s-a făcut că plouă. Comemorarea a 200 de ani de la
anexarea Basarabiei de către Imperiul rus a fost marcată la Academia Română
printr-o sesiune ştiinţifică.
Atît actuala
Putere (P.S.D., P.N.L., P.C., U.N.P.R.), cît şi Opoziţia (P.D.L. şi U.D.M.R.)
sunt preocupate de alegerile locale şi nu de istoria adevărată a Poporului
Român.
S-a ajuns pînă
acolo cu ascunderea adevărului despre Poporul Primordial, Poporul geto-dac din
Ţara Sfântă, despre Limba Primordială, Limba Română, despre Alfabetul geto-dac,
despre Scrierea Primordială şi despre cea mai veche şi avansată Cultură de pe Pămînt,
care a existat în Dacia Mare, încît sub stricta supraveghere a Băncii Mondiale şi
în timpul Regimului Băsescu-Isărescu-Tăriceanu-Boc-Ungureanu-Ponta, elevii din
România au parte, în ultima clasă de liceu, de un manual cu un titlu cenzurat şi
neutru numit „Istorie“.
O parte însemnată
despre adevărata Istorie a Poporului Român şi a popoarelor din Europa este prezentată
şi argumentată ştiinţific într-o carte de excepţie, apărută la începutul lunii
mai a.c., cu titlul Valah, avîndu-l
ca autor pe Gabriel Gheorghe. Dintre numeroasele texte selectate de către
Gabriel Gheorghe din cărţile autorilor din Europa şi de pe alte continente voi
face referire doar la două concluzii la care au ajuns savanţii Universităţii
din Cambridge: „Grecii antici, ca şi restul populaţiilor europene, provin din
Carpaţi“, respectiv specialiştii Universităţii Californiei din Los Angeles
coordonaţi de cunoscuta profesoară de arheologie Marija Gimbutas: numai Spaţiul
Carpatic şi zonele pericarpatice au urme de locuire din mileniul V î.e.n. în toată Europa.
Noi românii avem
o Ţară Sfântă, cu cea mai veche şi bogată Istorie de pe Pămînt, pe care avem
datoria să o facem cunoscută, Istoria noastră adevărată, întregii lumi. Astfel,
se va împlini şi dorinţa genialului Mihai Eminescu ca Poporul Român să aibă la
trecutul mare un mare viitor.
Cluj-Napoca, 17
mai 2012
Dr. Gheorghe
Funar
